După recentele incursiuni ale unor drone rusești în spațiile aeriene ale Poloniei și României, guvernul polonez a reluat discuțiile cu privire la stabilirea unei zone de interdicție aeriană deasupra Ucrainei pentru a proteja împotriva unor noi intruziuni rusești. România s-a declarat, prin vocea președintelui, mai degrabă împotrivă, dar nu a exclus că, în timp, și-ar putea schimba opinia. Ce ar însemna pentru Vest o astfel de zonă de interdicție aeriană? O întrebare la care încearcă să răspundă cotidianul american The New York Times, într-o analiză.

Ministrul de Externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a sugerat într-un interviu că statele NATO ar trebui să ia în considerare impunerea unei zone de interdicţie aeriană deasupra Ucrainei pentru a proteja teritoriul şi populaţia Alianţei de dronele ruseşti, ceea ce ar fi o dorinţă mai veche şi a Kievului.

„Dacă Ucraina ne-ar cere” să doborâm drone „deasupra teritoriului său, acest lucru ar fi avantajos pentru noi”, a declarat Radoslaw Sikorski, într-un interviu acordat unui ziar german și publicat luni, scrie The New York Times. El a adăugat că decizia trebuie luată împreună cu partenerii NATO și ai Uniunii Europene.

Preşedintele Nicuşor Dan a declarat că România „mai degrabă” nu susţine instituirea unei zone no-fly deasupra Ucrainei.El a menţionat însă că, în funcţie de evoluţia lucrurilor, ţara noastră ar putea reconsidera acest punct de vedere.„Am avut discuţii incipiente pe subiectul acesta cu oameni din aparatul naţional de stat, consilieri, oameni din Armată, specialişti de politică externă. Pentru moment - mai degrabă nu. Dar, în funcţie de evoluţia lucrurilor, putem să reconsiderăm. Sunt uzanţe internaţionale despre ce înseamnă să fii într-un conflict sau nu. Şi pe subiectul acesta, pe nişte interpretări majoritare, a face asta înseamnă cumva a te angaja în conflict”, a precizat Nicuşor Dan, la Antena 3.

În urmă cu trei ani și jumătate, aliații occidentali au respins apelul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski cu privire la o zonă de interdicție aeriană deasupra țării sale. La acea vreme, liderii NATO au declarat că se tem că instituirea unei astfel de zone riscă să ducă la o escaladare a războiului și ar putea atrage armatele occidentale în conflict cu Rusia.

Rusia ar considera drept o declaraţie de război instituirea de către NATO a unei zone de interdicţie aeriană deasupra Ucrainei, a susţinut luni fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev.„Implementarea ideii provocatoare a Kievului şi a altor idioţi de a crea o zonă de interdicţie aeriană deasupra 'Ucrainei' şi autorizarea ţărilor NATO să ne doboare dronele vor însemna un singur lucru: războiul NATO cu Rusia”, a scris politicianul rus pe canalul său de Telegram.

Natura amenințării rusești s-a schimbat, deoarece Kremlinul se bazează acum pe producția în masă de drone cu rază lungă de acțiune în loc de avioane de vânătoare. Însă provocările politice legate de o zonă de interdicție aeriană impusă de NATO rămân semnificative, după cum spun analiștii, iar progresele tehnologice de după 2022 au făcut ca aceasta să fie o propunere dificilă și din punct de vedere militar, scrie The New York Times.

Michael R. Carpenter, fost ambasador al SUA la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), a declarat că este puțin probabil ca Pentagonul să sprijine o zonă de interdicție aeriană impusă de Occident, deoarece acest lucru ar însemna „trecerea de la un război prin interpuși, la o confruntare directă”.

Dacă aliații occidentali ai Ucrainei și-ar asuma responsabilitatea de a ajuta la protejarea cerului ucrainean, ar apărea o dilemă. Dacă nu ar reuși să oprească dronele rusești, ar expune neputința NATO. Iar dacă le-ar intercepta cu rachete costisitoare, singura lor opțiune reală pe baza facilităților lor actuale de apărare, ar epuiza rapid arsenalele.

Justin Bronk, cercetător principal care studiază puterea și tehnologia aeriană la Institutul Regal al Serviciilor Unite din Londra, a avertizat că Europa singură va avea dificultăți să oprească roiurile de drone pe care Rusia le folosește acum.

„Forțele aeriene occidentale, în special cele europene, nu sunt echipate pentru a doborî în mod sustenabil astfel de amenințări”, a scris Bronk.

Răspunsul NATO la valul de drone rusești de săptămâna trecută deasupra Poloniei a arătat care este provocarea. Avioane de vânătoare poloneze și olandeze înarmate cu rachete care costă peste 1 milion de dolari fiecare au fost trimise pentru a doborî mai multe drone lansate ca țintă falsă, cunoscute sub numele de Gerbera, care costă doar zeci de mii de dolari bucata sau mai puțin.

A fost prima dată când NATO a tras direct asupra unor obiecte rusești, dar strategia nu este sustenabilă, a spus Bronk. Chiar și dacă nu am lua în seamă costul, a remarcat el, pur și simplu nu există suficiente rachete în producție sau în stocuri pentru a intercepta dronele pe care Rusia le-ar putea trimite masiv în orice zonă interzisă zborurilor.

Singura armată din lume care se confruntă cu atacuri în masă ale dronelor este Ucraina. Aceasta a dezvoltat o apărare stratificată, care include grupuri de foc mobile înarmate cu rachete și arme grele, avioane de vânătoare, drone interceptoare și război electronic.

Munca pentru cei însărcinați să răspundă atacurilor Rusiei este extenuantă.

„Tocmai m-am așezat - sincer, sunt complet epuizat”, a spus Max, pilot de elicopter și comandant de echipaj contactat telefonic luni. El a cerut să fie folosit doar prenumele său, în conformitate cu protocolul militar. „Nopțile sunt epuizante”, a spus el. „Băieții noștri zboară aproape 24 de ore încontinuu, cu doar pauze scurte pentru realimentare. Sunt pur și simplu epuizați.”

După câteva ore, un val de cel puțin 113 drone rusești a străbătut Ucraina. Cel puțin 89 dintre acestea au fost doborâte sau scoase din uz, iar atacurile au fost înregistrate în 22 de locuri, potrivit Forțelor Aeriene Ucrainene. Cel puțin șapte persoane au fost ucise, au declarat autoritățile.

De la începutul lunii septembrie, peste 3.500 de drone de diferite tipuri și aproape 190 de rachete, împreună cu peste 2.500 de bombe aeriene, au fost lansate în Ucraina, a declarat Zelenski într-un comunicat, marți.

Iurii Ihnat, șeful departamentului de comunicare al Forțelor Aeriene Ucrainene, a declarat că specialiștii sunt pregătiți să antreneze aliații europeni în această nouă formă de război, dar a menționat că „această experiență a fost câștigată prin vărsare de sânge”.

Ministerul polonez al Apărării a declarat într-un comunicat că se așteaptă ca în curând să aibă loc antrenamente comune pe teritoriul polonez.

Vineri, NATO a anunțat ceea ce a numit Operațiunea Santinela Estică pentru a-și consolida flancul estic, iar Marea Britanie a trimis avioane Typhoon în Polonia.

Pentru a fi mai eficiente, a declarat analistul Justin Bronk, avioanele de vânătoare europene trebuie să integreze sisteme de arme de precizie avansate, care utilizează rachete ghidate cu laser low-cost, dezvoltate de BAE Systems, pentru a doborî dronele.

Paul Smith, director executiv la BAE, a declarat săptămâna trecută, la o expoziție de apărare de la Londra, că firma lucrează la a face sistemul utilizat de avioanele americane operațional pe avioanele de vânătoare europene.

De-a lungul anilor, Ucraina a achiziționat o serie de sisteme occidentale de apărare aeriană care ar simplifica procesul de integrare. Însă ezitarea politică occidentală rămâne puternică. România, care a suferit propria incursiune a dronelor rusești în weekend, a declarat marți că nu susține încă o zonă de interdicție aeriană, amintește NYT.

Sergentul Oleksandr Musiienko, analist în domeniul apărării care servește în prezent în armata ucraineană, a declarat că speră ca incursiunile aeriene ale Rusiei în Europa de Est să schimbe mentalitatea guvernelor occidentale. „Pot vedea astfel că amenințarea din partea Rusiei este mai aproape decât cred”, a spus el.