Două persoane au murit, la aeroportul din Hong Kong, China, după ce un avion de tip cargo a lovit un vehicul la sol în timpul aterizării, înainte de a ieşi de pe pistă şi de a se prăbuşi în mare, relatează agențiile internaționale de presă.
Senatorul de centru-dreapta Rodrigo Paz a câştigat duminică al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Bolivia, devansându-l pe rivalul său Jorge „Tuto” Quiroga, într-o ţară afectată de o profundă criză economică după douăzeci de ani de guverne socialiste, relatează AFP.
Incendiile forestiere violente din America au determinat creșterea emisiilor globale de gaze cu efect de seră, în perioada ianuarie-februarie, potrivit unui nou studiu publicat joi, care avertizează că schimbările climatice alimentează izbucnirea acestor focare, anunță France24.
Președintele SUA, Donald Trump, continuă să „muncească din greu” pentru a obține pacea, dar răbdarea Washingtonului în legătură cu războiul Rusiei împotriva Ucrainei „se epuizează”, a afirmat Casa Albă. Declarația îi aparține lui Karoline Leavitt, secretar de presă al Casei Albe, și a fost făcută la la Fox News, conform European Pravda.
Pentru prima dată în aproape patru decenii, Iranul se află în pragul unei schimbări de conducere - și poate chiar de regim. În timp ce domnia liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, se apropie de sfârșit, un război de 12 zile din iunie a scos la iveală fragilitatea sistemului pe care l-a construit, potrivit unei analize Foreign Affairs.
Între 2019 și 2021, guvernul autoritar al Siriei a desfășurat o operațiune secretă pentru a muta zeci de mii de cadavre dintr-o groapă comună din Qutayfah într-un loc ascuns în deșertul din estul Damascului. Scopul reînhumării clandestine a fost acela de a ascunde dovezile atrocităților, în timp ce fostul președinte Bashar al-Assad încearcă să-și recâștige prestigiul internațional, se arată într-un reportaj Reuters.
Pământul poate răspunde la cantităţile de dioxid de carbon (CO2) pe care civilizaţia le pompează în atmosferă prin „supracorectarea” dezechilibrului, fapt care va asigura că următoarea epocă de gheaţă va sosi la timp, în loc să fie întârziată cu zeci de mii de ani, aşa cum a fost prevăzut anterior, transmite Live Science care citează un studiu publicat pe 25 septembrie în revista Science.Acest lucru se datorează unui „termostat” care îngroapă cantităţi uriaşe de dioxid de carbon sub fundul mării atât de eficient, încât ar putea elimina emisiile de carbon uman în 100.000 de ani, au descoperit cercetătorii.Acest lucru este de mai multe ori mai rapid decât au presupus oamenii de ştiinţă că se va întâmpla prin acţiunea unui alt „termostat", considerat a fi mai „leneş”, şi care a fost descris anterior, care blochează carbonul pe perioade de timp de 500.000 până la 1 milion de ani.Cu ambele termostate acţionând în tandem, este posibil ca următoarea epocă de gheaţă să poată începe la timp, în loc să fie întârziată de efectele schimbărilor climatice, a declarat pentru Live Science, Andy Ridgwell, profesor de geologie la Universitatea din California, Riverside şi coautor al acestui studiu.Noul termostat nu îi protejează pe oamenii care trăiesc acum de efectele încălzirii globale, a declarat Dominik Hulse, matematician şi geochimistla Universitatea Bremen din Germania, coautor al studiului. El a precizat pentru Live Science că acest lucru „nu înseamnă că vom fi în siguranţă de încălzirea globală în următorii 100 sau chiar de 1.000 de ani”.Oamenii de ştiinţă au bănuit de mult timp că Pământul îşi reglează climatul pe perioade geologice. Începând cu anii 1980, cercetătorii au teoretizat despre un mecanism numit feedback de silicat (n.r. ciclul inorganic al carbonului în natură), care apare atunci când ploaia surprinde CO2 din aer şi îl pulverizează pe roci de silicat - roci cu minerale făcute din oxigen şi siliciu care constituie aproximativ 90% din crusta planetei. CO2 reacţionează cu aceste roci, dizolvându-le şi formând molecule care se scurg în pământ şi, în cele din urmă, ajung în ocean. Odată ajuns acolo, ceea ce a fost odată CO2 formează calcar şi cretă, ceea ce înseamnă că este închis şi păstrat pentru milioane de ani.Feedback-ul de silicat este ca un termostat, deoarece cu cât este mai mult CO2 în atmosferă, cu atât pământul devine mai cald şi cu atât se intensifică ciclul apei. Pe măsură ce precipitaţiile cresc, feedback-ul de silicat accelerează, ceea ce înseamnă că mai mult CO2 este transferat în ocean şi CO2-ul atmosferic scade din nou la nivelul de bază.Feedback-ul funcţionează şi invers. „Dacă se face prea frig şi nivelul de CO2 este prea scăzut, atunci termostatul consumă prea puţin CO2 în comparaţie cu procesul de eliberare constantă de CO2 din manta, prin erupţii vulcanice şi alt procese ale magmei”, a spus Ridgwell. În acest scenariu, mai puţin CO2 ajunge în ocean şi nivelurile atmosferice cresc încet la niveluri medii, a spus el.Dar feedback-ul silicatului se mişcă lent. Poate dura până la 1 milion de ani după o perturbaţie la reechilibrarea nivelurilor de CO2. Drept urmare, există evenimente climatice pe care nu le poate explica, inclusiv ciclurile glaciare şi interglaciare ale Pământului, care se caracterizează prin fluctuaţii uriaşe ale nivelurilor de CO2 şi temperaturii care apar aproximativ la fiecare 100.000 de ani, a mai spus Ridgwell.
Serviciile de informații olandeze AIVD și MIVD au redus cantitatea de informații pe care o împărtășesc cu omologii lor americani, invocând evoluțiile politice din Statele Unite sub președinția lui Donald Trump și îngrijorările crescânde cu privire la politizarea informațiilor și „respectarea drepturilor omului”, scrie NL Times.
După secole în care au fost aproape de dispariție, lupii din Europa au revenit în forță. În ultimul deceniu, populația de lupi a crescut cu aproape 60%. În 2022, au fost înregistrați peste 21.500 de exemplare pe întreg continentul. Țările care au fost mult timp lipsite de lupi găzduiesc acum haite înfloritoare. În prezent, Germania, Italia, Polonia, Spania și România au fiecare peste 1.000 de lupi. Pentru oamenii de știință, aceasta este o poveste rară de succes în materie de conservare: un prădător de talie mare care recucerește peisaje dominate de activitatea umană, scriu doi profesori danezi într-o analiză pentru The Conversation dedicată revenirii acestei specii în pădurile țării nordice și și cum este văzută de oameni această situație, corelând datele cu preferințele politice ale cetățenilor.
Scenele au devenit sumbru de familiare: tancurile rusești intrând în Georgia în 2008, cucerirea Crimeei în 2014, invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022, avioane militare rusești care încalcă spațiul aerian european și observări misterioase de drone care închid aeroporturi din Europa.