Incendiile forestiere violente din America au determinat creșterea emisiilor globale de gaze cu efect de seră, în perioada ianuarie-februarie, potrivit unui nou studiu publicat joi, care avertizează că schimbările climatice alimentează izbucnirea acestor focare, anunță France24.

Infernul care a devastat zone întinse din pădurile boreale ale Canadei și a cuprins pădurile uscate și zonele umede vulnerabile din America de Sud a determinat creșterea emisiilor globale de dioxid de carbon cu 10%, peste media pe 20 de ani, potrivit raportului „State of Wildfires”.

Potrivit raportului, căldura, seceta și activitățile umane au contribuit la intensificarea incendiilor în pădurile și ecosistemele bogate în carbon.

„Ceea ce mi se pare cel mai uimitor este amploarea și frecvența acestor evenimente extreme”, a declarat coautorul Matthew Jones, de la Universitatea din East Anglia, din estul Angliei.

El a spus că monitorizarea prin satelit a arătat că incendiile devin din ce în ce mai intense în întreaga lume, extinzându-se în ecosisteme-cheie și arzând mai mult material decât în trecut.

„În acești ani de incendii extreme, vedem mai multe focare, incendii mai mari, incendii mai fierbinți și incendii mai rapide, iar toate aceste caracteristici se cumulează până la un nivel extrem și au un impact distructiv asupra oamenilor și naturii”, a declarat Jones pentru AFP.

Schimbările climatice sunt un factor-cheie, contribuind la crearea condițiilor optime de căldură și uscăciune pentru propagarea și arderea focului.Raportul, care a analizat incendiile extreme din martie 2024 până în februarie 2025, a constatat că infernul devastator din Los Angeles și din anumite părți ale Americii de Sud a fost de două până la trei ori mai probabil din cauza schimbărilor climatice.

Încălzirea globală a făcut, de asemenea, ca suprafața arsă în timpul acestor evenimente să fie de 25 până la 35 de ori mai mare, au spus autorii. Temperaturile globale din 2024 au fost cele mai ridicate înregistrate vreodată, depășind pentru prima dată 1,5 °C față de perioada preindustrială.

Flăcările au cuprins milioane de hectare de păduri și terenuri agricole anul trecut în Canada, în vestul Statelor Unite și în Amazon, precum și în Pantanal, cea mai mare zonă umedă tropicală din lume, împărțită între Brazilia, Bolivia și Paraguay.

Autorii au afirmat că, în întreaga lume, incendiile forestiere au ucis 100 de persoane în Nepal, 34 în Africa de Sud și 31 în Los Angeles în perioada de referință a raportului, fumul răspândindu-se pe toate continentele și provocând niveluri periculoase de poluare a aerului la mare distanță de căldura flăcărilor.

La nivel global, raportul arată că incendiile au emis peste opt miliarde de tone de dioxid de carbon în perioada 2024-2025, cu aproximativ 10% peste media din 2003.

Acest lucru vine după ce Organizația Meteorologică Mondială a avertizat miercuri că creșterea cantității de dioxid de carbon din atmosferă înregistrată anul trecut a fost cea mai mare din istorie.

OMM și-a exprimat „îngrijorarea semnificativă” cu privire la faptul că uscatul și oceanele devin incapabile să absoarbă dioxid de carbon, lăsând gazele cu efect de seră în atmosferă.

Organizația a avertizat că planeta ar putea fi martora unui așa-numit „cerc vicios” al feedback-ului climatic, în care creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră alimentează creșterea temperaturilor, care contribuie la alimentarea incendiilor forestiere, care la rândul lor eliberează mai mult dioxid de carbon, în timp ce oceanele mai calde nu pot absorbi la fel de mult dioxid de carbon din aer.