Atacurile SUA asupra Iranului ar putea afecta creșterea economică globală, a avertizat directorul Fondului Monetar Internațional. Kristalina Georgieva a declarat pentru Bloomberg TV că FMI urmărește îndeaproape prețurile energiei, avertizând că o creștere a prețurilor petrolului ar putea avea un efect de bumerang asupra întregii economii globale, arată The Guardian.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost votat, luni, de plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului, cu 301 voturi pentru şi 9 voturi împotrivă. Membrii Executivului urmează să depună jurământul, la ora 20.00, la Palatul Cotroceni. Parlamentarii AUR au părăsit sala de plen înaintea votului.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat în plenul Parlamentului că actualul executiv poate evita statutul de „guvern de sacrificiu” dacă va arăta că instituțiile statului lucrează în interesul cetățenilor, sprijinindu-i pe cei corecți și pedepsindu-i pe „cei care permanent fentează legea”. El a avertizat că România traversează o perioadă plină de incertitudini interne și internaționale și că noul guvern trebuie să fie un punct de sprijin ferm, cu o viziune clară și măsuri structurale, nu doar „prin creşterea impozitelor şi taxelor”.
Consiliul Uniunii Europene a publicat luni o recomandare conform căreia, pentru a ieşi din procedura de deficit excesiv, România trebuie să se asigure că ritmul de creştere a cheltuielilor nu depăşeşte 2,8% în 2025 şi 2,6% în 2026 şi a stabilit data limită de 15 octombrie pentru ca ţara să adopte acţiuni efective şi să prezinte măsurile necesare pentru a asigura corectarea la timp a dezechilibrelor.Totodată, instituţia a făcut recomandări şi pentru următorii ani cu privire la creşterea cheltuielilor, care nu trebuie să depăşească 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 şi 4% în 2030.Potrivit sursei citate, această traiectorie revizuită este „consistentă cu o îmbunătăţire minimă anuală de cel puţin 0,5% din PIB a balanţei structurale şi asigură că deficitul guvernamental general va fi adus sub valoarea de referinţă conform termenului iniţial de corectare în 2030”.În plus, ca răspuns la devierea de la traiectoria iniţială, măsurile corective au fost aduse mai în faţă, cu o ajustare anuală a balanţei primare de aproximativ două puncte procentuale pe an în 2025 şi 2025 şi, ulterior, de aproximativ un punct procentual, susţinute de reforme cheie, inclusiv revizuirea cadrului fiscal şi garantează că datoria revine sub 60% din PIB pe termen mediu.Pe baza traiectoriei prevăzute în această recomandare, deficitul guvernamental înregistrat de România ar urma să scadă de la 9,3% din PIB în 2024, până la 2,8% din PIB în 2030. Datoria guvernamentală ar urma să continue să se majoreze, de la 54,8% din PIB la finele lui 2024, până la 62,3% din PIB la finele lui 2028, pentru ca ulterior să scadă la 61,1% din PIB în 2030.„Respectarea ratelor maxime de creştere ale cheltuielilor nete recomandate, stabilite de traiectoria corectivă, ar trebui să asigure o corecţie durabilă a deficitului excesiv, în timp ce măsuri concrete ar trebui să fie orientate spre îmbunătăţirea calităţii şi a componenţei finanţelor publice, menţinerea investiţiilor şi consolidarea potenţialului de creştere al economiei. Reformele de natură fiscală şi economică mai largă ar trebui să îmbunătăţească potenţialul de creştere şi de rezilienţă al economiei într-un mod sustenabil şi să sprijine sustenabilitatea fiscală”, se precizează în documentul citat.Cu toate acestea, având în vedere recenta deteriorare a poziţiei fiscale a României, Consiliul este de părere că amploarea reformelor, în special a celor care au un impact direct asupra perspectivei fiscale şi a sustenabilităţi datoriei, trebuie extinsă. „Viitoarea reformă fiscală ar trebui să urmărească generarea de venituri suplimentare semnificativ mai mari decât 1,7% din PIB, aşa cum era prevăzut în plan. Pentru a contribui la redresarea situaţiei fiscale, vor fi necesare şi măsuri suplimentare pentru îmbunătăţirea administrării şi colectării impozitelor şi pentru a asigura un control strict asupra cheltuielilor curente, inclusiv a salariilor din sectorul public”, subliniază forul european.
Oficiali americani au declarat pentru Reuters că Iranul ar putea lansa în următoarele 48 de ore atacuri de represalii împotriva forțelor SUA din Orientul Mijlociu, după bombardamentele americane asupra siturilor nucleare iraniene. În timp ce Washingtonul caută în continuare o soluție diplomatică pentru a evita o escaladare, Pentagonul a retras nave și aeronave din bazele considerate vulnerabile din Orientul Mijlociu, informează News.ro.
Cu câteva luni înainte de a muri într-un accident de avion după revolta sa eșuată împotriva Moscovei în vara anului 2023, Evgheni Prigojin, șeful grupului de mercenari ruși Wagner, a râs când a fost întrebat despre atitudinea sa față de moarte. „Vom merge cu toții în iad, dar vom fi cei mai buni în iad”, a spus el.
Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) și-a anunțat „profunda dezamăgire” în legătură cu prevederea din Programul de guvernare al coaliţiei, pentru perioada 2025 - 2028, care propune modificarea modului de calculare a fondului de burse prin raportarea la valoarea netă a salariului minim pe economie, nu la valoarea brută a acestuia, ceea ce ar duce la diminuarea fondului de burse şi protecţie socială şi automat la scăderea numărului de studenţi beneficiari ai acestei facilităţi. Oganizaţiile studenţeşti solicită „ferm” Guvernului şi Parlamentului să renunţe la această măsură şi să păstreze formula actuală de calcul din legislaţie, arată news.ro.
ECOFIN solicită Consiliului UE să recomande României să pună capăt situaţiei de deficit excesiv până în 2030, stabilind data de 15 octombrie 2025 drept termen limită pentru ca România să ia măsuri eficiente şi să prezinte măsurile necesare pentru a asigura corectarea la timp a deficitului excesiv. România trebuie să se încadreze într-o creştere a cheltuielilor primare nete de 2,8% în acest an, anunță news.ro.
Premierul desemnat, Ilie Bolojan, a declarat în plenul reunit în care se dă votul de învestitură că suntem în faţa unui test major. Dacă România va continua să se împrumute pentru cheltuieli mult mai mari decât îşi poate permite, chiar şi pentru salarii şi pensii, riscăm ca în viitor să nu le mai putem plăti deloc. Premierul desemnat a mai spus că un stat modern trebuie să îşi plătească datoriile, să îşi respecte angajamentele şi să nu îşi mintă cetăţenii, iar pentru asta, viitorul guvern va face ordine în cheltuieli şi va impune disciplina bugetară la toate nivelurile administraţiei. El a mai afirmat că România are în faţă o alegere: reformă sau stagnare, responsabilitate sau populism.
Preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni, în plenul reunit pentru învestitura Guvernului Bolojan, că astăzi dăm startul unei coabitări politice pe care, pentru binele acestei ţări şi pentru binele românilor, şi-o doreşte puternică şi ieşim din zodia interimatelor păguboase şi intrăm într-o perioadă a soluţiilor raţionale şi realiste. El a mai spus că guvernarea este despre români şi nevoile lor şi nu este o arenă în care să lupte diverse părţi ale societăţii ca în “Jocurile Foamei“! ”Îmi doresc să traversăm toţi deşertul, fără să lăsăm pe nimeni în urmă şi fără sacrificii ritualice!”, a explicat el.