Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis marţi că România a încălcat articolul 8 din Convenţie - dreptul la „respectarea vieţii private şi de familie” - în cazul cuplurilor de acelaşi sex, în procesul intentat de Buhuceanu, Ciobotaru şi alte 20 de familii împotriva României. Decizia a fost luată cu cinci voturi la două. Asociaţia ACCEPT a transmis că este vorba despre o „hotărâre istorică”, iar „România trebuie să recunoască şi să protejeze familiile formate din persoane de acelaşi sex”.

„Astăzi, 23 mai 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat o hotărâre mult aşteptată de zecile de mii de familiile formate din persoane de acelaşi sex din România în cazul Buhuceanu şi Ciobotaru şi alte 20 de familii împotriva României. Hotărârea vine la 4 ani după ce 42 de persoane au dat în judecată statul român din cauza lipsei de recunoaştere şi protecţie legală pentru familiile lor. CEDO a constatat în acest caz faptul că România a încălcat Articolul 8 al Convenţiei, care protejează viaţa de familie, în cazul celor 42 de petenţi. În urma acestei decizii istorice, pentru a fi în acord cu Convenţia, România trebuie să adopte o formă juridică de recunoaştere a familiilor formate din persoane de acelaşi sex”, a transmis Asociaţia ACCEPT marți, într-un comunicat citat de News.ro.

Potrivit sursei citate, „CEDO subliniază clar că aceste familii au nevoie urgent de o formă de recunoaştere care să le ofere acestor familii drepturi egale şi să creeze un cadru legal care să protejeze traiului în comun al acestor cupluri”.

„Asociaţia ACCEPT cere încă o dată cu ocazia acestei hotărâri Guvernului şi Parlamentului României să îşi facă datoria faţă de toţi cetăţenii lui şi să trateze toate familiile din ţara noastră cu demnitate şi respect”, a mai transmis Asociaţia.

Decizia CEDO poate fi citită integral aici:

Decizie CEDO Buhuceanu and Others v. Romania

Potrivit deciziei, CEDO „constată, cu cinci voturi la două, că a avut loc o încălcare a articolului 8 din Convenţie”.

Articolul 8 prevede:

„1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale.

2. Autorităţile publice nu pot interveni în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest lucru este prevăzut de lege şi este necesar, într-o societate democratică, în interesul securităţii naţionale, al siguranţei publice sau al bunăstării economice a ţării, pentru apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, pentru protecţia sănătăţii sau a moralei ori pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor altora.”

De asemenea, CEDO „hotărăşte, în unanimitate, că constatarea unei încălcări a Convenţiei constituie în sine o satisfacţie echitabilă suficientă pentru orice prejudiciu moral suferit de reclamanţi”.

„Curtea observă că - atât la momentul în care reclamanţii au depus cererile la Curte, cât şi în prezent - nu existau şi nu există dispoziţii în legislaţia română care să recunoască căsătoria între persoane de acelaşi sex sau o altă formă de parteneriat pentru cuplurile de acelaşi sex. Dimpotrivă, Codul civil nu recunoaşte în mod expres astfel de parteneriate”, se mai arată în decizia CEDO.

„Curtea a ajuns deja la concluzia existenţei unei obligaţii pozitive în temeiul articolului 8 din Convenţie de a asigura recunoaşterea şi protecţia juridică a cuplurilor de acelaşi sex şi a constatat o încălcare a acestei obligaţii în cauzele Oliari şi alţii şi Fedotova şi alţii (...) Această obligaţie pozitivă nu ar trebui să depindă de circumstanţele naţionale. Obligaţia de a se asigura că reclamanţii aveau recunoaşterea şi protecţia juridică a familiilor lor respective este general aplicabilă în temeiul Convenţiei: reclamanţii - care constituiau de facto familii de acelaşi sex în România - aveau acelaşi drept la recunoaştere şi protecţie juridică în temeiul articolului 8”, mai arată CEDO.

„Curtea constată că niciunul dintre motivele de interes public invocate de Guvern nu prevalează asupra interesului reclamanţilor de a vedea relaţiile lor respective recunoscute şi protejate în mod corespunzător de lege. Curtea concluzionează că statul pârât şi-a depăşit marja de apreciere şi nu şi-a respectat obligaţia pozitivă de a asigura dreptul reclamanţilor la respectarea vieţii private şi de familie a acestora”, mai arată judecătorii.