Un politician cheie din Israel, a făcut pentru Digi24 declarații în contextul războiului din Iran. Bismuth Boaz, parlamentar din partidul lui Benjamin Netanyahu, șeful comisiei de apărare din parlamentul de acolo, vorbește despre care ar putea fi țintele Iranului în viitoare atacuri, care e planul în criza petrolului și ce se întâmplă acum în strâmtoarea Ormuz.
La mai puțin de un an de la inaugurare, Drumul Expres Craiova-Pitești are probleme serioase. Asfaltul a crăpat pe mai multe porțiuni, iar kilometri întregi de drum au fost peticiți cu ciment. Reprezentanții Direcției Drumuri spun că șoseaua de mare viteză va fi reparată de constructor, pentru că este în garanție. Până atunci, șoferii merg cu frică.
Războiul cu Iranul consumă muniții scumpe pentru apărarea aeriană a SUA, de care Ucraina are nevoie disperată, punând în pericol livrările viitoare și amenințând capacitatea Kievului de a contracara atacurile cu rachete balistice rusești. SUA și aliații din Golf au consumat sute de rachete Patriot pentru a doborî rachetele balistice iraniene și dronele de atac, epuizând stocurile care ar fi putut fi destinate Ucrainei. Această dinamică a pus războiul în expansiune al administrației Trump împotriva regimului iranian în conflict direct cu dependența Kievului de contractele pentru apărarea aeriană fabricată în SUA, au declarat înalți oficiali europeni, dar și legislatori americani, pentru Politico.
Ministrul britanic al Apărării, John Healey, afirmă că liderul rus Vladimir Putin ar putea ajuta Iranul cu tactici privind dronele în atacurile sale asupra bazelor și pozițiilor occidentale din Orientul Mijlociu, relatează The Times of Israel.
Autoritățile controlate de Rusia în teritoriile ocupate din Ucraina cresc presiunile asupra femeilor însărcinate și restricționează accesul la avort, potrivit organizației East Human Rights Group, care acuză impunerea unor condiții administrative și psihologice menite să descurajeze întreruperea sarcinii.
Războiul din Orientul Mijlociu a intrat în a 13-a zi, iar loviturile de o parte și de alta nu scad în intensitate. SUA „trebuie să termine treaba” în Iran, a explicat președintele american Donald Trump, adăugând că, după operațiunea „Midnight Hammer”, SUA au crezut că acela va fi sfârșitul pentru o vreme. „Dar au început din nou. De aceea trebuie să terminăm treaba, nu? Nu vrem să ne întoarcem acolo la fiecare doi ani”, a spus președintele SUA. Armata iraniană a afirmat miercuri că intenţionează acum să atace „centre economice şi bănci” din Golf, după un atac israeliano-american asupra unei sucursale bancare din Teheran. Totodată, secretarul american al Energiei, Chris Wright, a declarat că SUA nu sunt pregătite încă să escorteze petroliere prin Strâmtoarea Ormuz. Totuși, oficialul american a precizat că acest lucru ar urma să se întâmple „ relativ curând”. Mai mult, Mojtaba Khamenei a făcut joi, 12 martie, primele declarații de la numirea sa în calitate de lider suprem al Iranului. Ayatollahul a afirmat că toate bazele americane din regiune ar trebui închise imediat, altfel vor fi atacate.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat joi seară, în prima sa conferinţă de presă de la începutul ofensivei israeliano-americane împotriva Republicii Islamice, că Israelul este pe punctul de „a zdrobi” Iranul şi mişcarea islamistă libaneză Hezbollah, susţinută de Teheran, scrie AFP.
Secretarul pentru energie Chris Wright a declarat, joi, că Marina SUA nu este în prezent în măsură să escorteze nave comerciale prin Strâmtoarea Ormuz, deşi a sugerat că această capacitate ar putea fi disponibilă la sfârşitul acestei luni, relatează CNN.
Mesajele contradictorii ale președintelui Trump și ale Pentagonului au lăsat aliații, piețele și legislatorii în incertitudine cu privire la modul și momentul în care se va încheia războiul cu Iranul. Fiecare săptămână fără o rezolvare riscă să agraveze problemele economice interne și haosul extern, crescând miza politică pentru Trump în perspectiva alegerilor de la jumătatea mandatului.
Premierul Ilie Bolojan a explicat că majorarea cu peste 13% a bugetului Serviciului Român de Informații în 2026, echivalentă cu aproximativ 5 miliarde de lei, este determinată de programe finanțate din fonduri europene și din mecanismul SAFE - Security Action for Europe, prin care România accesează resurse pentru consolidarea capacităților de securitate și apărare.