Trump le-a spus republicanilor, luni, la o reuniune anuală, că SUA au câștigat deja războiul, „dar nu am câștigat suficient”. Aceasta s-a întâmplat la câteva ore după ce el a declarat pentru CBS News că războiul este „practic încheiat”.
Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat marți că „va fi cea mai intensă zi de atacuri” de până acum.
Iată cinci scenarii pentru încheierea războiului cu Iranul, în viziunea Axios:
Încetarea programului nuclear al Iranului a fost unul dintre obiectivele cheie declarate de Trump de la începutul operațiunii Epic Fury.
Cu o zi înainte de începerea atacurilor, mediatorii din Oman au declarat că Iranul a acceptat să nu mai stocheze uraniu îmbogățit și au numit pacea „la îndemână”. Nu este clar cum ar afecta războiul negocierile viitoare.
Trump a indicat Venezuela — unde SUA l-au capturat pe președintele Nicolás Maduro în ianuarie și au stabilit o relație de lucru cu succesorul său, vicepreședintele Delcy Rodríguez — ca model pentru Iran.
Trump a declarat luni că consideră că Iranul „a făcut o mare greșeală” cu numirea lui Mojtaba Khamenei și a sugerat că noul lider suprem s-ar putea să nu rămână mult timp în funcție.
Dincolo de aspectul geografic, comparația dintre Iran și Venezuela are limite semnificative. Experții spun că tratarea lor ca fiind echivalente înseamnă o neînțelegere a structurii puterii din Republica Islamică.
Regimul a supraviețuit 47 de ani de sancțiuni, războaie și revolte interne, consolidându-se cu instituții militare, religioase și politice concepute pentru a supraviețui oricărui lider.
Pentru protestatarii iranieni care și-au riscat viața cerând schimbarea regimului, un lider susținut de SUA din interiorul sistemului ar putea fi văzut mai degrabă ca o trădare decât ca o eliberare.
Posibilitatea prăbușirii este reală: ayatollahul Khamenei a murit, economia s-a prăbușit, iar Iranul a cunoscut cele mai mari proteste de la revoluția din 1979 cu doar câteva săptămâni înainte de începerea războiului.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a prezentat atacurile ca fiind „condiții pentru ca bravul popor iranian să-și ia destinul în propriile mâini”.
Da, dar: opoziția iraniană nu are un lider unificat și nici o forță organizată pe teren.
Prințul moștenitor exilat Reza Pahlavi este printre cele mai populare figuri ale opoziției, dar Trump i-a minimizat credibilitatea — în parte pentru că Pahlavi nu a mai locuit în Iran de aproape 50 de ani.
Forțele kurde susținute de Israel ar putea oferi un anumit sprijin terestru, dar riscurile sunt substanțiale – inclusiv posibilitatea ca Iranul să se afunde într-un război civil similar celui care a consumat Siria timp de un deceniu.
SUA și Israelul au discutat despre trimiterea forțelor speciale în Iran pentru a securiza fizic sau a distruge stocurile de uraniu puternic îmbogățit, scriu Barak Ravid și Marc Caputo de la Axios.
Acest scenariu pune capăt războiului nu printr-o soluție politică, ci prin eliminarea fizică a amenințării nucleare.
Da, dar: misiunea ar necesita prezența trupelor terestre într-o țară care încă lansează în mod activ rachete balistice.
În acest scenariu, Trump decide că capacitățile Iranului în materie de rachete și drone au fost suficient de degradate, declară o victorie istorică și se retrage — indiferent dacă situația politică din Teheran este sau nu rezolvată.
Piețele au pariat pe o ieșire rapidă, mai ales că problemele economice interne amenință să devină o problemă politică serioasă pentru președinte.
Da, dar: Trump însuși a avertizat că permiterea preluării puterii de către un lider nepotrivit ar forța SUA să reintre în război „în cinci ani”.
Încheierea operațiunii ar putea necesita și acordul Israelului — care s-a arătat dispus să acționeze unilateral și a promis să elimine definitiv amenințarea nucleară iraniană, cu sau fără Washington.
Concluzia: Războiul din Iran a început fără prea multe avertismente. Același lucru ar putea fi valabil și pentru sfârșitul său.