„Regimul (rus) are nevoie de copii, chiar dacă aceștia nu sunt doriți, fără condiții adecvate pentru a crește”, a declarat Vera Iastrebova, șefa East Human Rights Group, pentru publicația Kyiv Independent. „Acești copii sunt apoi crescuți pentru a deveni viitori soldați, lucru demonstrat de militarizarea instituțiilor de învățământ”, a adăugat ea.
Iastrebova a spus că autoritățile din partea ocupată a Regiunii Donețk au luat măsuri pentru a face presiuni asupra femeilor însărcinate care doresc să facă avort și au impus, de asemenea, restricții medicilor.
Astfel de limitări ale avorturilor fac parte din politica reproductivă constantă a Rusiei, pe fondul unei crize demografice tot mai grave. Potrivit ei, femeile din teritoriile ocupate sunt deosebit de vulnerabile din cauza numeroaselor violuri comise de soldați ruși. Ea afirmă că aceste cazuri de violență sexuală sunt mușamalizate în zonele ocupate.
„Dacă o femeie afirmă că a fost violată de soldați ruși, este posibil să nu i se recunoască statutul de victimă, ci să fie acuzată că discreditează armata rusă”, a spus ea.
Numărul exact al femeilor violate și rămase însărcinate în urma agresiunilor soldaților ruși nu este cunoscut, însă există cazuri în care femeile au relatat public experiențele lor după ce au reușit să fugă din teritoriile ocupate. O investigație realizată de Kyiv Independent a identificat mai mulți soldați ruși implicați în astfel de violuri.
Până în iunie 2025, Ucraina a documentat 366 de cazuri de violență sexuală legate de războiul declanșat de Rusia, a anunțat Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei, deși numărul real este probabil mult mai mare.
Potrivit Verei Iastrebova, o femeie trebuie mai întâi să dețină un pașaport rusesc pentru a putea consulta un medic. În al doilea rând, ea trebuie să efectueze proceduri medicale necesare, precum ecografia, care nu sunt disponibile în toate zonele ocupate din regiunea Donețk, iar nu toate femeile își pot permite aceste servicii.
În al treilea rând, există presiuni psihologice: dacă o femeie insistă să întrerupă sarcina, este trimisă la o „discuție disciplinară” cu un preot al Biserica Ortodoxă Rusă.
„Acest lucru este prezentat ca o activitate educativă, deși reprezintă încă un element de control asupra procesului de luare a deciziilor”, a spus Iastrebova.
Potrivit surselor Iastrebovei din instituțiile medicale aflate sub ocupație, medicii sunt supuși presiunilor birocratice și coercitive din partea autorităților.
„Medicii trebuie să depună diverse documente și rapoarte care să demonstreze că au fost luate toate măsurile pentru a preveni întreruperea sarcinii. Nu există însă o metodă standard pentru acest lucru, iar efectuarea unui avort poate ridica întrebări din partea autorităților de ocupație”, a spus ea.
De asemenea, clinicile private pot refuza să efectueze avorturi, deoarece acest lucru le-ar putea crea probleme în obținerea licenței în viitor. În plus, medicii care lucrează în teritoriile ocupate sunt în mare parte susținători ai politicii statului rus, iar unii dintre ei s-au mutat acolo chiar din Rusia. Potrivit Iastrebovei, obiectivul lor este să se asigure că sistemul medical respectă politica stabilită de Kremlin.
Aceste restricții au dus la creșterea numărului de avorturi ilegale, realizate în afara instituțiilor medicale, ceea ce poate provoca probleme grave de sănătate pentru femei și chiar răspundere penală.
În partea ocupată a Regiunii Herson, autoritățile ruse au lansat un program de „sprijin pentru natalitate” pentru a „combate avortul”, a raportat Centrul Național de Rezistență al Ucrainei la 9 octombrie 2025. În Crimeea ocupată, spitalele private nu mai au voie să efectueze avorturi încă din 2023.