Ceremonii solemne au loc joi la memorialele de război din orașele și satele din Franța, în contextul marcării a 80 de ani de la Ziua Victoriei în Europa (VE), sărbătoare legală anul acesta, ca în fiecare an. Franța este una dintre puținele țări europene, în mod surprinzător, care marchează ziua cu astfel de evenimente, potrivit The Guardian.

La Paris, președintele Emmanuel Macron va depune o coroană de flori la poalele statuii lui Charles de Gaulle, va merge pe Champs-Élysées până la Arcul de Triumf, va reaprinde flacăra veșnică la mormântul Soldatului Necunoscut și va inspecta trupele.

Va urma un minut de reculegere, o interpretare a imnului La Marseillaise, un discurs al lui Macron despre „valorile care au triumfat în 1945”, fanfare militare din șase țări, o paradă a personalului forțelor armate franceze, steaguri, vehicule de război, reconstituiri istorice și un survol.

Însă Franța este una dintre puținele țări europene, în mod surprinzător, care marchează Ziua Victoriei în Europa cu o astfel de ceremonie. Unele o comemorează mai modest, fără a fi sărbătoare legală; altele o numesc cu totul altfel sau o marchează într-o cu totul altă zi.

Anul acesta, în timp ce Donald Trump întinde legăturile transatlantice postbelice până la punctul de rupere, iar cel mai sângeros conflict de pe continent din 1945 încoace face ravagii în Ucrain, diferențele dintre cele două părți sunt o reamintire mai puternică decât oricând că pacea în Europa este recentă - și precară.

„A 80-a aniversare a victoriei din 8 mai 1945 implică, mai mult decât oricând, o dublă responsabilitate”, a declarat Ministerul francez al Apărării într-un comunicat emis săptămâna aceasta: „Pentru ultimii martori supraviețuitori ai războiului și pentru tânăra generație”.

În 2025, este important ca comemorările Zilei Victoriei în Europa să „onoreze sacrificiile celor care au luptat și au suferit – dar și să transmită mărturiile și amintirile lor tinerilor de astăzi”, a declarat ministerul.

Această ambiție este împărtășită și de Berlin, care, pentru prima dată, va face din această zi o zi liberă legală, în timp ce Germania - la fel ca restul continentului - se confruntă cu schimbările care erodează ordinea postbelică ce a făcut-o bogată, stabilă și neclintită în democrație.

În capitală, care a păstrat un peisaj al memoriei războiului și a Holocaustului, sunt planificate o serie de comemorări, expoziții, mărturii ale martorilor, spectacole de teatru, discuții publice, proiecții de filme, concerte și tururi ghidate.

Fiecare dintre fostele lagăre de concentrare naziste de pe teritoriul german, păstrate acum ca memoriale, a marcat data eliberării lor de către trupele aliate în această primăvară, prin ceremonii solemne care au reunit rândurile tot mai mici de supraviețuitori.

Noul cancelar ales al Germaniei, Friedrich Merz, va participa la o ceremonie de comemorare într-o biserică din Berlin afectată de război, la o ceremonie de depunere de coroane și la evenimentul central aniversar, o comemorare parlamentară în Reichstag.

Europa a fost zguduită anul acesta de mai multe realități noi și incomode. SUA condusă de Trump nu mai pare să împărtășească cu aceasta valorile care au stat la baza alianței transatlantice din 1945. Europa, evident, nu se mai poate baza pe SUA pentru a o apăra.

Planul de pace al SUA pentru Ucraina, în măsura în care există, implică discuții directe, și adesea respectuoase, cu agresorul, Rusia lui Vladimir Putin, și adoptarea aparentă a multora dintre punctele de discuție ale Moscovei. „Occidentul, așa cum îl știam, nu mai există”, a spus Ursula von der Leyen , șefa Comisiei Europene.

Recunoscând cât de fundamental s-a schimbat mediul de securitate al continentului, Europa își mărește radical cheltuielile pentru apărare. Macron a stabilit pentru Franța un obiectiv de 3,5% din PIB în acest an, o creștere de 30 de miliarde de euro pe an. Merz a mers și mai departe.

„Având în vedere amenințările la adresa libertății și păcii de pe continentul nostru, trebuie să spunem și despre apărarea noastră: orice este necesar”, a spus el. Conservatorul, cândva cumpătat, a obținut o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru apărare și infrastructură chiar înainte de a deveni lider.

Alții urmează trendul: Belgia, Danemarca, Finlanda, Polonia, Republica Cehă, statele baltice și chiar Ungaria și Slovacia, țări prietenoase cu Moscova, se numără printre cele 16 state ale UE care au declanșat o scutire de la buget pentru cheltuieli semnificativ mai mari în domeniul apărării.

Este de înțeles că, cu cât țările sunt mai aproape de Rusia, cu atât sunt mai alarmate și iau în considerare problema într-un mod urgent. Diferențe similare au fost evidente după război și se reflectă în abordarea fiecărei țări în ceea ce privește marcarea sfârșitului acestuia.

Pentru Europa de Vest, inclusiv Regatul Unit , Ziua Victoriei în Europa a anunțat în mare măsură revenirea libertății și triumful democrației și a marcat sfârșitul agresiunii și ocupației naziste, masacrarea unei generații de tineri și ororile Holocaustului.

Chiar și așa, puțini o comemorează în același mod sau chiar în aceeași zi. Belgia își combină ceremoniile cu Ziua Armistițiului din 11 noiembrie, care marchează sfârșitul Primului Război Mondial. Olanda și Danemarca sărbătoresc Ziua Eliberării, pe 5 mai, o sărbătoare legală în prima țară, dar nu și în cea de-a doua.

Italia, unul dintre aliații Germaniei din timpul războiului, marchează și ea Ziua Eliberării – victoria asupra guvernului marionetă al lui Mussolini – dar pe 25 aprilie. În Europa Centrală și de Est, unde ocupația nazistă a cedat rapid locul regimurilor comuniste, lucrurile stau din nou diferit.

Rusia însăși comemorează Ziua Victoriei în Europa cu o paradă militară uriașă pe 9 mai, pentru simplul motiv că, atunci când armistițiul care a pus capăt războiului a intrat oficial în vigoare la ora 23:01 la Berlin, pe 8 mai 1945, acesta era deja a doua zi la Moscova.

Anul acesta, subliniind faliile politice omniprezente ale Europei, Kremlinul a declarat că premierul Slovaciei, Robert Fico, prietenos cu Moscova, și Aleksandar Vučić, președintele ultranaționalist al Serbiei, vor participa la eveniment, în ciuda criticilor vehemente din partea UE.

Mai multe state din fostul bloc estic, de la Belarus la Bosnia și Herțegovina, încă sărbătoresc Ziua Victoriei pe 9 mai. Altele, însă, dornice să uite perioada sovietică și să se alinieze cu Occidentul după ce și-au recâștigat independența, au trecut la 8 mai, inclusiv Polonia, Republica Cehă, Estonia, Letonia și Lituania.

Indiferent ce înseamnă Ziua Victoriei în Europa pentru europeni, schimbările profunde cu care se confruntă continentul la cea de-a 80-a aniversare îi conferă o greutate deosebită. Istoricul german Oliver Hilmes a fost mai puțin dramatic decât von der Leyen, dar a subliniat aceeași idee.

„Cine va proteja Europa?”, a întrebat el . „Se poate spune cu siguranță: aniversarea zilei de 8 mai 1945 ne ajunge din urmă cu răzbunare.”