Zeci de ONG-uri naţionale şi europene au transmis o scrisoare deschisă Comisiei Europene în care acuză că legislaţia românească reflectă doar "formal" directivele europene în ceea ce priveşte protejarea copiilor care au fost victime ale infracţiunilor sexuale şi cer activarea procedurii de infringement, informează Agerpres.
Scrisoarea celor 35 de ONG-uri este adresată preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vicepreşedintei pentru democraţie şi demografie, Dubravka Suica, comisarului pentru justiţie, Didier Reynders, şi comisarului pentru egalitate, Helena Dali, informează Centrul pentru Advocacy şi Drepturile Omului, care se numără printre semnatari.
În document se arată că situaţia copiilor victime ale infracţiunilor sexuale "nu s-a îmbunătăţit semnificativ după transpunerea legislaţiei UE, deşi există o presiune internaţională constantă", că legislaţia naţională "reflectă în mod formal directivele europene, dar este în mare măsură inaplicabilă" şi "este formulată în termeni neclari, care permit perpetuarea practicilor care duc la revictimizarea copiilor".
Semnatarii scrisorii solicită Comisiei să analizeze conformitatea legislaţiei româneşti cu Directiva UE pentru drepturile victimelor şi Directiva privind combaterea traficului de persoane şi să iniţieze un dialog cu autorităţile române pentru a le îmbunătăţi transpunerea.
De asemenea, organizaţiile semnalează următoarele situaţii "care împiedică accesul la justiţie al copiilor victime ale infracţiunilor sexuale şi indică o transpunere inadecvată" a directivelor europene:
Organizaţiile propun Comisiei Europene să solicite autorităţilor române să adopte modificările la Codul de procedură penală cuprinse în proiectul de lege (PL-x) nr. 457/2022; să implementeze integral mecanismul de compensare a victimelor infracţiunii prevăzut de Legea nr. 230/2022; să abordeze, să investigheze şi să sancţioneze cazurile de abuz sexual asupra copiilor sub formă de căsătorie timpurie forţată şi să emită un raport detaliat axat pe conformitatea situaţiei copiilor victime ale infracţiunilor cu standardele stabilite în Directiva pentru drepturile victimelor criminalităţii şi Directiva privind combaterea traficului de persoane.
De asemenea, se propune activarea procedurii de infringement privind transpunerea în România a Directivei pentru drepturile victimelor, iniţierea procedurii de infringement privind transpunerea în România a Directivei privind combaterea traficului de persoane, precum şi publicarea avizelor motivate ale Comisiei transmise României cu privire la transpunerea celor două directive menţionate mai sus.
Demersul a avut loc în cadrul proiectului ReACT - Reformă şi acţiune pentru apărarea drepturilor copiilor victime ale traficului uman în sistemul de justiţie, derulat de Asociaţia Centrul de Advocacy şi Drepturile Omului (CADO) în parteneriat cu Asociaţia Centrul European pentru Educaţie şi Cercetare Juridică (ECLER) şi Asociaţia Institutul pentru Parteneriat Social Bucovina (IPSB), cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanţat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Scopul proiectului este îmbunătăţirea statutului minorilor ca victime ale traficului uman în sistemul de justiţie penală prin acţiuni de watch-dog, de advocacy de modificare a cadrului legislativ, de conştientizare a victimelor sau a potenţialelor victime, a profesioniştilor privind drepturile copiilor în sistemul de justiţie penală şi de pregătire a profesioniştilor din sistemului judiciar şi social privind aplicarea legislaţiei naţionale şi europene privind drepturile copiilor, victime ale traficului, în sistemul judiciar.
Printre semnatarii scrisorii deschise se numără: Federaţia Organizaţiilor de Servicii Sociale (FONSS), Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil (FOPNC), Freedom of House, World Vision România.