O parte din produsele petroliere contractate de Departamentul american al Apărării prin intermediul unor furnizori din Grecia şi din Turcia ar putea fi de origine rusă, în ciuda sancţiunilor occidentale, arată o investigaţie a cotidianului The Washington Post (WP), publicată marţi.

Produsele petroliere ruseşti interzise urmează un traseu ocolitor către un furnizor militar american. Înainte de a se îndrepta spre Grecia, transportul face un ocol de sute de kilometri până la o instalaţie de depozitare a petrolului din Turcia. După mai multe schimbări de proprietate, combustibilul este vândut apoi unei rafinării greceşti care deserveşte armata americană, relatează cotidianului american, potrivit News.ro. 

Combustibilul rusesc este transportat din porturile ruseşti de la Marea Neagră - Novorossisk, Kavkaz, Taman, Tuapse - către Turcia prin strâmtoarea Bosfor Combustibilul nu mai este marcat ca fiind rusesc atunci când ajunge în Grecia. Acolo, combustibilul este rafinat şi amestecat într-o rezervă cumpărată în parte de armata americană.

După ce ţările occidentale au anunţat anul trecut interdicţii asupra petrolului rusesc, ca răspuns la invazia din Ucraina, o rafinărie grecească care deserveşte armata americană a acţionat rapid pentru a se adapta. În câteva luni, le-a spus investitorilor că a încetat să mai accepte petrolul interzis şi că a găsit în schimb alte surse.

Dar a existat un motiv pentru care petrolul rusesc, cel puţin pe hârtie, a putut fi eliminat atât de uşor din lanţul de aprovizionare, arată WP. Produsele petroliere care proveneau din Rusia au continuat să ajungă, de fapt, la rafinăria Motor Oil Hellas din Marea Egee, Grecia, a constatat investigaţia The Washington Post, care a analizat datele privind transportul maritim şi tranzacţiile comerciale.

Astfel, petrolul rusesc a urmat o nouă rută, la sute de kilometri distanţă, prin intermediul unei instalaţii de depozitare a petrolului din Turcia, un traseu ce a permis să fie ascunsă amprenta Rusiei, deoarece proprietatea produselor a trecut de mai multe ori de la un proprietar la altul înainte de a ajunge în Grecia.

Potrivit estimărilor WP, depozitul de la Dörtyol, Turcia, a primit pe mare 5,4 milioane de barili de păcură în ultimii doi ani, cantitate care, cu excepţia a 1,9 milioane de barili, a provenit din Rusia. De la intrarea în vigoare a sancţiunilor Uniunii Europene, în februarie, au fost livrate 2,7 milioane de barili de petrol rusesc către Dörtyol. În aceeaşi perioadă, 4,2 milioane de barili de păcură au fost transportate de la terminal către Motor Oil Hellas. Aceste transporturi reprezintă cel puţin 56% din toată păcura pe care rafinăria grecească a primit-o pe mare.

The Washington Post nu a putut preciza proporţia exactă a cantităţii de păcură de origine rusă prezentă în produsele achiziţionate de Pentagon. Pentru rafinarea acestor produse sunt folosite mai multe ingrediente care nu pot fi toate urmărite în timpul producţiei, arată publicaţia.

Se ştie însă că, din martie 2022, când Statele Unite au impus sancţiuni privind interzicerea petrolului rusesc, Pentagonul a încheiat noi contracte cu Motor Oil Hellas în valoare de aproape un miliard de dolari.

Între timp, aproximativ 69% din transporturile trimise către Dortoyl au fost de origine rusă, a raportat Post, citând datele Project on Government Oversight.

„În timp ce unele transporturi către Motor Oil Hellas ar putea respecta peisajul în evoluţie al sancţiunilor şi embargourilor, dinamica pune Pentagonul într-o poziţie incomodă: Pe de o parte, guvernul american trimite miliarde de dolari în armament în Ucraina pentru a se apăra împotriva invaziei preşedintelui rus Vladimir Putin, iar pe de altă parte, este posibil să cumpere produse care conţin combustibili fosili ruşi, principalul motor economic al maşinăriei de război ruseşti”, a declarat grupul de monitorizare.

Experţii spun că Rusia a zădărnicit probabil încercările Occidentului de a restrânge veniturile de război prin restricţionarea comerţului său cu produse energetice. Anul trecut, Moscova ar fi format o flotă secretă de „petroliere fantomă” pentru a ascunde originea petrolului său. Între timp, unii experţi spun că petrolul rusesc este probabil vândut cu mult peste plafonul de preţ de 60 de dolari pe baril impus de Occident, în parte datorită acestei flote-fantomă, precum şi a costurilor de transport maritim umflate care pot ascunde adevărata sumă plătită de clienţi, a scris Financial Times.

Pentagonul a declarat pentru WP că nu ştia despre originea rusă a produselor petroliere, deoarece responsabilitatea pentru respectarea sancţiunilor revine contractorilor, în special companiei Motor Oil Hellas. Agenţia însăşi nu dispune de instrumente pentru a controla furnizorii, a arătat Pentagonul.

În ceea ce o priveşte, rafinăria Motor Oil Hellas a declarat că societatea „nu cumpără, procesează sau comercializează petrol sau produse ruseşti” şi că „toate importurile sale sunt certificate ca fiind de origine nesancţionată”.

Departamentul Trezoreriei SUA a trimis, însă, solicitări către 30 de proprietari a aproximativ o sută de nave suspectate că transportă petrol rusesc contrar plafonului de preţ convenit de statele occidentale, reaminteşte WP.