Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat că România susține utilizarea energiei nucleare ca metodă de atingere a obiectivelor de decarbonizare în Uniunea Europenă după o reuniune a mai multor state care vor ca această sursă de energie să fie promovată mai mult în politicile UE, informează Agerpres.
"În marja Consiliului informal al Energiei am avut o reuniune de coordonare cu statele membre «like-minded» în domeniul energiei nucleare. Cu această ocazie, am confirmat suportul României pentru promovarea acestei surse de energie indispensabilă pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare ale UE şi pentru asigurarea securităţii în aprovizionare. (...) Susţin în continuare includerea energiei nucleare în politicile energetice ale UE vizând decarbonizarea şi recunoaşterea contribuţiei importante a acestei surse de energie, inclusiv din perspectiva producerii de hidrogen curat", a declarat ministrul.
Acesta a prezentat proiectele în domeniul nuclear civil avute în vedere de România, anume retehnologizarea unităţii 1 și finalizarea unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă și implementarea tehnologiei inovative a reactoarelor modulare de mici dimensiuni.
De asemenea, în domeniul reactoarelor modulare de mici dimensiuni, ministrul a apreciat cooperarea cu NuScale pentru proiectul de la Doiceşti, subliniind progresele realizate de România în acest domeniu de ultimă generaţie şi necesitatea unei abordării coordonate şi armonizate la nivelul UE pentru toate tehnologiile.
11 state membre UE, în frunte cu Franţa, şi-au reafirmat marţi dorința de a "consolida cooperarea europeană" în domeniul energiei nucleare pentru a dezvolta "noi proiecte", insistând asupra rolului energiei atomice în decarbonizarea economiei.
"Energia nucleară este unul dintre numeroasele instrumente care permit atingerea obiectivelor noastre climatice, să producem electricitate şi să garantăm securitatea aprovizionării", afirmă cele 11 state într-o declaraţie comună semnată cu ocazia unei reuniuni a miniştrilor europeni ai Energiei, organizată la Stockholm.
Cele 11 ţări (Franţa, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Finlanda, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Ţările de Jos şi Ungaria) s-au declarat de acord să îşi unească forţele pentru "a susţine noi proiecte nucleare, bazate în special pe tehnologiile inovatoare" precum şi "exploatarea centralelor existente".
În schimb, Germania, Austria şi Luxemburg şi-au reafirmat marţi, la Stockholm, opoziţia faţă de extinderea energiei atomice în Europa.
"Pentru a câştiga cursa contra cronometru cu schimbările climatice trebuie să fim rapizi. Noi centrale nucleare înseamnă 15 ani pentru construcţie, de două şi trei ori mai scumpe decât energia eoliană şi fotovoltaică. Asta este ideologie nu pragmatism", a comentat luni ministrul Energiei din Luxemburg, Claude Turmes.