Ucraina are nevoie de un ajutor financiar de circa 5 miliarde de euro pe lună pentru a nu intra în colaps în timp ce continuă războiul cu Rusia, iar întrebarea acum este cine va oferi aceşti bani. În ceea ce o privește, Ungaria se află în faţa unor decizii dificile - dacă să participe sau nu la procesul de susţinere financiară a Ucrainei, a declarat vineri la postul de radio Kossuth premierul ungar Viktor Orban, relatează agenţia MTI, preluată de Agerpres.

În prezent se poartă discuţii despre cum ar trebui împărţită această contribuţie între UE şi SUA și despre cum să fie împărţite mai departe costurile  între statele blocului comunitar, dacă UE va participa la susţinerea financiară a Ucrainei şi dacă toate statele membre vor dori să contribuie, a spus premierul ungar. Aşadar, a continuat el, Ungaria va trebui să decidă dacă ia parte la acest proces şi se află în faţa unor decizii dificile: „Avem bani să le dăm ucrainenilor? Și în ce formă să-i dăm: împreună cu alţii, separat, ca o donaţie sau ca un împrumut?”, a arătat Viktor Orban. Răspunsurile vor fi clarificate în următoarele două-trei luni, în discuţiile în cadrul UE, a precizat Orban.

În opinia sa, „Occidentul pro-război” ar trebui să plătească factura reconstrucţiei şi gestionării Ucrainei. „Discuţia este despre sume inimaginabile”, a remarcat Orban, adăugând că, „nici măcar înainte de război, Ucraina nu putea încasa suficienţi bani” pentru a-şi susţine bugetul.

În ce priveşte războiul provocat de agresiunea rusă, premierul ungar a spus ca se aşteaptă la o intensificare a apelurilor către UE pentru a sprijini o încetare a focului şi negocieri de pace. El a menționat că au fost tensiuni pe acest subiect la summitul UE desfăşurat săptămâna trecută, dar şi-a exprimat speranţa că „raţiunea va prevala mai devreme sau mai târziu”.

Viktor Orban s-a declarat din nou împotriva sancţiunilor impuse Rusiei, apreciind că acestea au avut ca efect în UE plata unei „suprataxe pentru sancţiuni” în sectorul energetic.

Aceste sancţiuni au fost adoptate iniţial ca un instrument pentru a pune rapid capăt războiului şi pentru a pedepsi Rusia în urma declanşării lui, aşa că „noi (Uniunea Europeană) am făcut un plan şi am săpat o groapă pentru ruşi, dar am sfârşit prin a cădea noi în ea”, consideră premierul ungar. „UE propune acum să mai săpăm, în timp ce Ungaria spune că ar trebui să ieşim afară”, iar aceste două abordări se ciocnesc la fiecare summit european, a adăugat Orban.

El a criticat şi mecanismul european de solidaritate menit să evite discrepanţe în aprovizionarea cu gaze între statele membre ale UE, întrucât Ungaria şi-a asigurat aprovizionarea cu gaze care să-i acopere consumul intern şi nu este de acord să transfere din stocul său de gaze către alte ţări care nu mai au astfel de resurse suficiente pentru că au susţinut sancţiunile împotriva Rusiei.

Orban a respins şi participarea Ungariei la achiziţii comune de gaze în cadrul UE, argumentând că gazele obţinute astfel vor fi mai scumpe decât cele pe care guvernul ungar le-a contractat direct din Rusia.