Premierul maghiar Viktor Orban a cerut finanțare din partea Uniunii Europene pentru gardurile de frontieră, readucând în discuție o idee considerată mult timp inadmisibilă. Propunerea vine înainte înainte de summitul UE pe tema imigrației ilegale, relatează Reuters.
Reuniunea celor 27 de lideri din UE a fost convocată după ce Austria și Țările de Jos au adus în discuție numărul în creștere a migranților sosiți în Europa, cu precădere în statele lor. FRONTEX a raportat anul trecut 330.000 de treceri ilegale a frontierelor, cele mai multe din 2016.
Statele UE sunt împărțite în ceea ce privește împărțirea sarcinii de preluare a refugiaților pe teritoriul lor și de ani de zile s-au concentrat pe consilidarea frontierelor lor externe pentru a împiedica migranții să sosească pe rute ilegale și adesea mortale.
Țări precum Polonia, Ungaria și Slovenia au ridicat garduri la frontieră pentru a ține la distanță refugiații și migranții, deși Comisia Europeană, care gestionează bugetul UE, a refuzat până acum să plătească pentru astfel de baraje, spunând că ar fi împotriva valorilor democratice liberale și drepturilor omului.
Într-un apel înainte de summitul UE pe teme de migrație, Orban a cerut finanțare de la UE pentru astfel de proiecte, spunând că „gardurile protejează întreaga Europă”.
Șefa Comisiei, Ursula von der Leyen, a refuzat anterior să finanțeze „sârmă ghimpată sau ziduri”, deși executivul din Bruxelles oferă bani pentru infrastructura fizică a frontierei, cum ar fi echipamente de supraveghere.
Potrivit unui raport întocmit de UE, sirienii, afganii și tunisienii au s-au numărat printre cei mai numeroși migranți anul trecut și că doar aproximativ o treime dintre oameni ar primi azil, în timp ce restul ar trebui să fie trimiși în țările lor de origine.
Deși a primit câteva milioane de oameni care fug din Ucraina după invazia ilegală a Rusiei, UE încearcă să returneze cât mai mulți oameni în Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Asia de Sud, deoarece sosirile ilegale conduc la politici mai dure.
Într-o scrisoare comună înainte de summit, liderii Maltei, Danemarcei, Greciei, Lituaniei, Letoniei, Estoniei, Austriei și Slovaciei au declarat că „sistemul actual de azil al UE este defectuos”.
Migrația ilegală a devenit din nou una dintre cele mai presante probleme din UE”, au spus aceștia. „Fără eforturi reînnoite și de succes... se poate aștepta ca migrația ilegală către Europa să continue și să crească în următorii ani”.
Dar neînțelegerile profunde dintre cele 27 de țări erupene în ceea ce privește gestionarea migranților și refugiaților înseamnă că acceptarea unui nou sistem cuprinzător de migrație și azil adoptat de UE până la următoarele alegeri europene din 2024 este o problemă grea.
Organizațiile pentru drepturile omului critică abordarea din ce în ce mai restrictivă a UE cu privire la migrație, considerând ca fiind atât ilegală, cât și inumană. Alți critici spun că a vorbi dur despre migrație servește la obținerea de puncte politice din partea alegătorilor de dreapta și nu ține seama de deficitul de forță de muncă într-o Europă care îmbătrânește.