Guvernul ungar va elabora o legislaţie menită să protejeze suveranitatea naţională şi, urmând exemplul noii administraţii americane a preşedintelui Donald Trump, va dezvălui finanţările străine de care au beneficiat mass-media ungare, a declarat luni premierul ungar Viktor Orban, potrivit Reuters.
Orban şi alţi membri ai guvernului său au atenţionat în ultimele săptămâni că entităţi precum Agenţia pentru Dezvoltare Internaţională a SUA (USAID) - a cărei activitate a fost suspendată de Trump şi de miliardarul colaborator al său apropiat Elon Musk - au susţinut diverse mass-media şi ONG-uri din Ungaria în timpul administraţiei democrate a fostului preşedinte american Joe Biden „pentru a răsturna guvernul" conservator ungar şi pentru a instala în locul acestui un „guvern marionetă" agreat de Bruxelles.
„Reţeaua de corupţie care conduce întreaga lume a politicii şi presei occidentale trebuie eliminată", a indicat luni Viktor Orban, într-o intervenţie în parlamentul de la Budapesta, adăugând că va merge până la capăt „cu orice preţ" în adoptarea legislaţiei promise.
Confruntat cu ascensiunea unui nou partid de opoziţie creat chiar de unul dintre foştii săi aliaţi, Viktor Orban a promis măsuri drastice împotriva ONG-urilor şi acelor mass-media ungare care au beneficiat de finanţări din partea miliardarului George Soros şi a fostei administraţii americane.
„Dispunem de numeroase informaţii despre acestea, dar încă avem lacune (...) Am descoperit mai multe canale prin care au alimentat cu sute de milioane de forinţi presa ungară şi ONG-urile", a explicat premierul ungar în discursul de luni din parlament.
Noua administraţie a preşedintelui republican Trump a descoperit cheltuieli ale fostei administraţii democrate de „miliarde de dolari pentru a cumpăra influenţă în alte ţări. În Ungaria au cheltuit multe milioane de forinţi pentru a finanţa persoane şi organizaţii care susţin migraţia, politica de gen, forţe anti-familie şi care atacă suveranitatea naţională. Acest lucru este inacceptabil, inadmisibil şi scandalos", a mai afirmat Orban în intervenţia sa, susţinută la deschiderea sesiunii de primăvară a parlamentului de la Budapesta.
„Prin urmare, propun Camerei adoptarea legilor necesare protejării suveranităţii noastre care încă lipsesc", a indicat el, fără a intra în detalii asupra conţinutului legislaţiei propuse.
Însă la o întâlnire cu uşile închise desfăşurată marţea trecută cu partidul său, Fidesz, care deţinute majoritatea în legislativ, şi cu partidul Creştin Democrat, aliat al acestuia, Orban a cerut adoptarea unor legi care să permită interzicerea acelor mass-media şi ONG-uri ce au beneficiat de ajutor financiar american în timpul administraţiei Joe Biden, potrivit publicaţiei online pro-guvernamentale Magyar Nemzet.
Odată cu venirea lui Trump la putere în SUA, „susţinătorii ideologiei liberale globaliste au pierdut capitalul celei mai mari puteri a lumii occidentale", a spus Orban la acea reuniune. Prin urmare, a continuat el, „reţeaua lui (George) Soros a pierdut Washingtonul, iar noua administraţie a început să elimine această reţea, ceea ce înseamnă că ea nu va mai arunca cu dolari", aşadar de acum înainte „Soros se va putea baza doar pe Bruxelles şi pe contribuabilii europeni".
„Trump şi Musk au dezvăluit o reţea de corupţie politică a lui Soros şi a democraţilor care a finanţat cu miliarde de dolari mass-media şi ONG-uri, de asemenea în Ungaria, dar de acum înainte ei nu vor mai rula dolari pentru mercenarii lor din Ungaria", a subliniat Orban, care a cerut „să fie interzişi în Ungaria toţi cei care au beneficiat de aceste fonduri".
În 2023 a fost creat în Ungaria un Oficiu pentru Apărarea Suveranităţii Naţionale (SZVH), o instituţie care investighează presupusele ingerinţe externe sau activităţi interne care „ar putea pune în pericol suveranitatea Ungariei", demers comparat de opoziţie şi de activişti cu tacticile ruseşti de hărţuire a disidenţilor. Deşi nu are autoritatea de a impune sancţiuni, SZVH întocmeşte rapoarte despre astfel de presupuse ingerinţe. În februarie 2024, Comisia Europeană a anunţat deschiderea unei proceduri de sancţionare a Ungariei pentru crearea acestui oficiu şi a cerut guvernului ungar sa-l desfiinţeze.
Anterior, în 2017, Ungaria a adoptat o lege care obligă ONG-urile ce primesc din străinătate finanţări de peste 23.000 de euro să prezinte lista donatorilor şi să se auto-eticheteze drept "organizaţie finanţată din străinătate". Legea a fost abrogată patru ani mai târziu în urma protestelor venite de la Bruxelles şi după o sentinţă a Curţii de Justiţie a UE (CJUE).