Relațiile deja tensionate dintre Ucraina și Ungaria au atins un nou punct critic, după o serie de arestări, expulzări diplomatice și acuzații publice legate de spionaj. În centrul acestei crize se află acuzații conform cărora guvernul Viktor Orban ar folosi scandalul pentru a submina opoziția politică internă, în contextul alegerilor din 2026, scrie BBC.
Recent, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat arestarea a doi cetățeni ucraineni acuzați că spionau pentru serviciile militare maghiare. Cei doi ar fi fost plătiți și ar fi plănuit „acțiuni militare ungare pe teritoriul Ucrainei”. Ungaria a răspuns prin expulzarea a doi diplomați ucraineni, gest urmat de o reacție similară din partea Kievului. Un cetățean ucrainean a fost arestat și la Budapesta, tot sub acuzația de spionaj.
În acest context, premierul Viktor Orban acuză Ucraina că „încearcă să defăimeze Ungaria”, în timp ce guvernul său a trimis recent opt milioane de chestionare în gospodăriile ungare cu un sondaj privind aderarea Ucrainei la UE.
În același timp, opoziția politică ungară, în special noul partid Tisza, condus de Péter Magyar, acuză guvernul că instrumentalizează criza pentru a-l discredita.
Péter Magyar, politician aflat în creștere în sondaje, a vizitat Kievul după ce Orban se întâlnise cu Vladimir Putin. Premierul s-a prezentat atunci ca un „mesager al păcii”, dar vizita sa a fost urmată de un atac cu rachete asupra spitalului de copii Ohmatdyt din Kiev. Magyar a dus apoi personal ajutoare medicale spitalului, iar acțiunea a fost considerată de mulți o antiteză clară față de poziția Budapestei.
Roland Tseber, consilier local ucrainean de etnie maghiară și colaborator al lui Magyar, a fost ulterior vizat de atacuri publice dure. Lideri ai partidului de guvernământ Fidesz l-au acuzat că este „spion ucrainean”, iar un deputat de extremă dreapta l-a numit „terorist”. Tseber spune că i s-a interzis accesul în Ungaria și în întregul spațiu Schengen, fără nicio explicație oficială.
„Resping toate aceste acuzații care încearcă să mă lege de activități de spionaj. Este ridicol. Sunt un politician transcarpatic care lucrează cinstit și deschis pentru patria mea și pentru interesele maghiare,” a declarat Tseber într-un interviu prin telefon. „Toată situația asta este absurdă. Vor să mă implice în această poveste cu spioni. Dar oricine are un dram de bun-simț își dă seama că e o absurditate.”
Tseber a colaborat de-a lungul timpului cu medici și psihologi maghiari care sprijină refugiații ucraineni din Regiunea Transcarpatică unde numărul etnicilor maghiari s-a redus de la 150.000 în 2001 la 70.000–80.000 în prezent. Zeci dintre aceștia au murit luptând în armata ucraineană împotriva Rusiei.
Un alt atac controversat vizează pe fostul șef al Statului Major al armatei ungare, Romulusz Ruszin-Szendi, acum politician în partidul Tisza. Acesta este acuzat de apropiați ai guvernului că ar fi fost în contact cu serviciile secrete ucrainene. Ruszin-Szendi a reacționat vehement: „Sunt un cetățean maghiar onest, care a purtat uniforma de la 14 ani. Sunt șocat și întristat să văd că tot ce am făcut eu și camarazii mei pentru țară valorează atât de puțin pentru voi.”
De la invazia rusă la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, Viktor Orban s-a prezentat drept omul păcii și a câștigat alegerile din aprilie 2022 promițând că va ține Ungaria departe de război. Însă un discurs din 2023, abia acum făcut public de Péter Magyar, spune o altă poveste.
Ministrul Apărării, Kristóf Szalay-Bobrovniczky, a fost înregistrat spunând, la un an după începutul războiului din Ucraina, că guvernul a decis să abandoneze „mentalitatea păcii” și să treacă la „faza zero a drumului către război”, cu o armată ungară pregătită de luptă.
În același an, mulți mulți susținători ai liniei pro-NATO experimentați, precum Ruszin-Szendi, au fost demiși într-un proces de „rejuvenare” a armatei. Aceștia au fost înlocuiți de ofițeri loiali liniei guvernului pro-Moscova.