Legea offshore a fost adoptată de Camera Deputaților, cameră decizională, cu 249 de voturi „pentru” și 34 de voturi împotrivă”. Legea merge la promulgare la președintele Klaus Iohannis. Potrivit proiectului adoptat de deputați, Guvernul va putea impune restricții temporare atât de preț, cât și de vânzare pentru producția internă de gaze naturale din Marea Neagră, singura modificare față de variantă adoptată de Senat.

„Statul Român va încasa 60% din taxe și impozite pentru gazul din Marea Neagră. România va deveni un jucător regional important”, a declarat președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, după votul din Parlament. „Vom deveni independenți energetic”, a declarat și ministrul Energiei, Virgil Popescu.

Legea stabilește că producătorii vor plăti impozit suplimentar când prețul gazului va trece de 85 lei/MWh, față de 45,71 lei/MWh, cât stabilește legea din 2018. Impozitul crește progresiv în funcție de prețul gazului:

Potrivit legii adoptate de Parlament, investitorii își pot deduce maxim 40% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare, pentru investiţiile efectuate în segmentul upstream, față de 30% cât era în prezent.

De asemena, se elimină obligația de a vinde 50% din producție pe piața internă, guvernul putând să intervină doar în situații de criză. Legea mai stabilește că România va avea drept de preempțiune la achiziția gazelor naturale, adică va putea acoperi necesarul intern înainte de a vinde surplusul către export.

Noua lege mai prevede că regimul de redevenţe şi regimul fiscal specific nu se vor modifica, indiferent sub ce formă, în favoarea sau în defavoarea investitorilor, pe toată durata acordurilor.

Primele livrări de gaze în baza legii offshore ar urma să înceapă în a doua parte a acestui an. De asemenea, legea stabilește același cadru fiscal pentru investiții offshore și onshore de adâncime, ceea ce va duce la urgentarea investițiilor onshore de la Caragele, județul Buzău, cel mai mare zăcământ de gaze descoperit în ultimii 30 de ani în România.