Viitoarea coaliție a lui Merz vrea să facă presiuni asupra UE pentru a analiza posibilitatea reținerii fondurilor și suspendării drepturilor de vot în cazul unor țări care încalcă drepturi sau valori fundamentale ale blocului comunitar.
Viitorul guvern al Germaniei afirmă că va face presiuni asupra Uniunii Europene pentru ca, în cele din urmă, țările care se comportă „necorespunzător” să poată fi contracarate - într-o referire ușor voalată la Ungaria lui Viktor Orbán.
Conservatorii viitorului cancelar Friedrich Merz și probabilul lor partener de coaliție de centru-stânga, Partidul Social Democrat (SPD), au convenit să solicite blocului comunitar să rețină fondurile și să suspende drepturile de vot ale țărilor care încalcă principii-cheie precum statul de drept, conform unui proiect de acord de coaliție consultat de Politico.
Deși Ungaria nu a fost menționată pe nume, proiectul de acord se referă în mod clar la cel mai mare „infractor” al UE, care a fost acuzat de ani de zile că distruge normele democratice, restrânge libertatea presei și limitează independența judecătorilor.
Partidele germane - învingătorii lui Merz și SPD, care a condus ultimul guvern - negociază în prezent formarea unei coaliții și trebuie să convină asupra principiilor de bază înainte de preluarea mandatului. Un acord de a exercita presiuni asupra UE pentru a urmări țări precum Ungaria face parte dintr-o serie de acorduri provizorii care acoperă chestiuni atât de diverse precum politica în materie de migrație, eliminarea treptată a cărbunelui și cheltuielile cu asistența socială.
„Instrumentele de protecție existente, de la procedurile privind încălcarea dreptului comunitar și reținerea fondurilor UE până la suspendarea drepturilor de membru, cum ar fi dreptul de vot în Consiliul UE, trebuie să fie aplicate mult mai consecvent decât până acum”, au scris negociatorii blocului conservator al lui Merz și SPD într-un proiect de acord de coaliție privind politica UE.
Parlamentul European a declanșat prima fază a procedurii prevăzute la articolul 7 - cunoscută și sub numele de „opțiunea nucleară” - împotriva Ungariei în 2018 din cauza unor suspiciuni de „încălcări grave” ale valorilor fundamentale și ale drepturilor fundamentale ale blocului comunitar. Dar procesul, care ar putea duce la suspendarea drepturilor de vot ale Ungariei, a stagnat din cauza diviziunilor politice dintre țările membre.
În 2022, Comisia Europeană a încercat să blocheze aproximativ 22 de miliarde EUR din fondurile UE destinate Ungariei, pe fondul preocupărilor legate de drepturile omului și de independența sistemului judiciar. Aceasta a deblocat în cele din urmă peste 10 miliarde EUR anul trecut, provocând o reacție de respingere.
Un alt punct de dispută între UE și guvernul ungar a fost prietenia lui Orbán față de Moscova, Budapesta folosindu-se în mod repetat de dreptul său de veto pentru a bloca sancțiunile împotriva oligarhilor și șefilor militari ruși.
Pentru a eluda această putere de veto, viitorul guvern german dorește „să susțină extinderea votului cu majoritate calificată în cadrul Consiliului UE, în special în ceea ce privește anumite aspecte ale politicii externe și de securitate comune (PESC), cum ar fi impunerea de sancțiuni”. Acest lucru ar permite luarea de decizii fără a fi nevoie de aprobarea Ungariei.
În termeni mai generali, negociatorii coaliției au promis să își asume un rol mai proactiv pe scena europeană, folosind Triunghiul de la Weimar - o alianță liberă formată din Franța, Germania și Polonia - ca mijloc de modelare a politicii UE. Sub precedentul guvern de coaliție condus de Olaf Scholz (SPD), relațiile Germaniei cu Franța și Polonia s-au deteriorat.
„În Triunghiul de la Weimar, vom căuta să ne coordonăm îndeaproape cu privire la toate aspectele relevante ale politicii europene, pentru a acționa mai unitar în serviciul UE în ansamblul său”, se arată în proiectul de acord, care reia declarațiile anterioare ale viitorului cancelar Merz, care a declarat că se va deplasa atât la Paris, cât și la Varșovia în prima sa zi în funcție.
Conservatorii au promis, de asemenea, să abordeze și o plângere frecvent auzită în capitalele europene la adresa Germaniei: Abținerea Germaniei la voturile privind problemele importante ale UE, denumită ironic „votul german”.
Atunci când ministerele germane sunt în dezacord cu privire la politica UE, țara, de regulă, se abține de la voturile UE. Cu toate acestea, Merz a promis că, sub conducerea sa, nu vor exista astfel de abțineri germane atunci când vine vorba de voturi-cheie la Bruxelles.
Dar conservatorii și SPD nu sunt de acord cu privire la modul în care se va realiza acest lucru. Conservatorii doresc ca Merz să poată avea un cuvânt mai important de spus în ceea ce privește poziția Germaniei atunci când vine vorba de voturile UE de importanță majoră, „asumându-și responsabilitatea pentru coordonare de la început sau preluând-o în timpul procedurii”. SPD, pe de altă parte, dorește să adere la „principiul interministerial”, rezolvând disputele dintre ministere.
Un acord final de coaliție ar putea apărea la jumătatea lunii aprilie, scrie Politico.