Este o vară a extremelor, cu valuri repetate de caniculă, urmate de furtuni violente. De la secetă am trecut la inundații. De la temperaturi de foc la valori apropiate de îngheț. 0,4 grade au fost dimineață la Vârful Omu și chiar dacă acum este răcoare, săptămâna viitoare va aduce un nou val de caniculă.
Sunt toate aceste fenomene extreme simptome ale schimbărilor climatice?
Roxana Bojariu, climatolog: Intensitatea, frecvența și durata lor, da, sunt simptome ale schimbărilor climatice. Ele în sine sunt fenomene naturale pentru sezonul cald, dar faptul că avem acest nivel de severitate crescut, dacă îl comparăm cu aceleași fenomene de acum mai multe decenii, ne arată că în sistemul climatic avem o cantitate mai mare de căldură și de umiditate. Tocmai asta înseamnă încălzirea globală: o cantitate sporită de energie care rămâne în sistem și care e transportată de sistemele de vremă.
Aceste fenomene ar fi fost imposibile din punctul de vedere al intensității fără activitățile industriale umane. Vorbim despre o accelerare a încălzirii globale, de fenomene din ce în ce mai frecvente, mai intense și mai de durată, care pot avea un impact tot mai mare asupra sistemelor umane dar și asupra ecosistemelor. De aceea vorbim despre criză climatică și chiar despre urgență climatică, pentru că observați că se precipită aceste modificări în statistica fenomenelor extreme. Anul trecut am avut cea mai caldă vară din înregistrări în Europa, peste 40 de grade în Marea Britanie, acolo unde avem o climă oceanică, am avut temperaturi foarte mari în multe zone ale lumii, dar și inundații provocate de cantități foarte mari de precipitații.
Toate aceste semne ne arată că fereastra de oportunitate pentru a ne adapta la ceea ce am modificat deja se închide. Avem nevoie de timp să ne adaptăm, iar capacitatea noastră de adaptare este oricum limitată. Dacă se accelerează încălzirea globală atât de mult, nu vom mai putea ține pasul cu schimbările. De aceea este importantă reducerea emisiilor la nivel global.
Iulie 2023 a fost confirmată drept cea mai caldă luna din istoria măsurătorilor meteorologice, conform agenției europene Copernicus. Specialiștii spun că datele pentru această lună au depășit toate estimările și au bătut recordul înregistrat precedent, al lunii iulie 2019.
Roxana Bojariu, climatolog: Recordurile acestea cad din ce în ce mai frecvent și din păcate nu este ultimul. Vom vedea și în lunile următoare recorduri care cad, și vorbim nu doar despre temperatura atmosferei, ci și despre temperatura oceanelor, care a atins niveluri fără precedent. Este un lucru grav pentru că oceanele se încălzesc mai greu, dar, pe de altă parte, duc și acest semnal de încălzire pe o perioadă mai mare de timp, au o capacitate termică mai mare. Oceanele care se modifică nu își mai fac funcția de reglare climatică pe care o au, ecosistemele oceanice au de suferit și o mare parte dintre ele aduc servicii comunităților locale, cum ar fi pescuitul.