Ministrul energiei, Virgil Popescu, a răspuns, la Digi24, criticilor lansate de PSD față de acesta și prețul la care a fost vândută Termocentrala Mintia unui investitor străin, de 91 de milioane de euro, în comparație cu suma investită de statul român în retehnologizare, de 150 de milioane de euro. Oficialul din Guvern spune că banii de retehnologizare „n-au fost niciodată folosiți” în acest scop iar termocentrala, aflată în insolvență, a produs o datorie de 685 de milioane de lei. Popescu justifică tranzacția prin faptul că investitorul irakian s-a angajat să facă investiții de un miliard de euro într-o nouă capacitate de producție de energie electrică pe gaze naturale, care ar fi de 1200 de MW.

„Cifrele sunt ușor eronate. La nivelul Ministerului Energiei s-a declanșat cel mai mare și mai amplu plan de investiții în domeniul producerii de energie electrică. Sunt miliarde de euro care au intrat deja în România și care merg în construcția de noi unități de producție a energiei electrice. Vorbim și de unități pe gaz. Sunt două unități la Complexul Energetic Oltenia, 1200 de MW.

Vorbim de un context investițional. Prin fuziunea și ștergerea tuturor datoriilor la bugetul de stat practic s-a înființat la sfârșitul lui 2012 Complexul Energetic Hunedoara, care avea Termocentrala de la Mintia și Termocentrala de la Paroșeni și în 2013 s-au mai adăugat și cele patru mine. Au plecat cu zero datorii.

În 2019, în noiembrie, s-a pronunțat insolvența, deci practic falimentul Complexului Energetic Hunedoara. Puteți să vă imaginați că în acești ani de funcționare s-a ajuns la datorii de 1,5 miliarde de euro? Asta este realitatea pe care am găsit-o în 2019 când PNL a preluat guvernarea. 75% dintre aceste datorii sunt către bugetul de stat, 25% sunt către alte companii care au contractat materiale, servicii către CE Hunedoara.

Mai mult, s-a acordat un ajutor de stat ilegal de vreo 390 de milioane de lei, care trebuie returnat. Termocentrala de la Mintia a funcționat fără autorizație de mediu și în perioada de funcționare de după intrarea în insolvență până a fost oprită în aprilie 2021 a produs o altă pagubă de 680 de milioane de lei. Deci mai mult decât cei 150 de milioane de euro care n-au fost niciodată folosiți în retehnologizare. A fost în 2007 o retehnologizare a Grupului 3 de vreo 218 milioane de lei. Atât. Vorbim de un proces aflat în momentul de față la Curtea de Justiție Europeană în care România este trimisă în judecată pentru că a ținut în viață o termocentrală care nu avea autorizație de mediu. Vorbim de o returnare de ajutor de stat de 318 milioane și de încă 685 făcute.

Ea este în administrarea unui administrator judiciar. Ce am făcut noi ministerul am spus că în locul termocentralei dorim să fie pus ceva nou producție pe bază de gaze naturale. Am notificat administratorul judiciar dacă va fi să vândă această termocentrală unui investitor obligatoriu acesta trebuie să aibă experiență în domeniul producerii de energie electrică pe bază de gaze naturale, să nu demoleze cumva termocentrala înainte de a construi altceva în schimb și s-a impus o garanție de participare la licitație de 10 milioane de euro, în așa fel încât să nu vină oricine că vrea să participe și să taie la fier vechi și în plus condiție obligatorie - cel care vine să își asume ca până pe 31 decembrie 2026 să pună în funcțiune cel puțin 800 MW producție de energie electrică în bandă, adică gaz natural în bandă. De ce 2026? Ca să se suprapună odată cu venirea de gaze naturale din Marea Neagră, să le consumăm cât mai mult pe teritoriul României.

Am aflat vineri că a venit un investitor care a oferit prețul de 100% la a patra licitație, 91 milioane de euro. Metoda de evaluare aparține lichidatorului judiciar, nu știm cum a fost făcută. Nu o putem comenta. Iar investițiile care se vor face acolo nu vor face 800, ci 1200 de MW putere instalată, de peste un miliard de euro. Noi vrem să oprim gaura neagră care s-a format acolo, pentru că nu era o termocentrală funcțională. România probabil că va fi condamnată la CJUE. Să sperăm că scăpăm fără amendă. S-a oprit această gaură neagră.

Lichidatorul judiciar ne-a spus că investitorul are făcute deja investiții de 8500 de MW, adică cât consumul României, în alte părți din Orientul Mijlociu de producție de energie electrică pe gaze naturale și ne întrebăm care este scopul de nu se dorește acest lucru?”, a declarat ministrul energiei, Virgil Popescu,

Ministrul spune că nu există cărbune în România pentru funcționarea termocentralei.

„Minele de cărbune din Valea Jiului, din cele 4 care mai sunt, în momentul de față abia asigură funcționarea centralei de la Paroșeni pentru două zile pe săptămână”.

Acesta spune că în 2026 Romgaz va putea furniza gazul necesar funcționării termocentralei.

„Dacă energia va fi deținută de către o companie cu o politică în care statul are de spus un cuvânt, evident că atunci va fi o politică a statului român”, a mai spus Popescu.

Partidul Social Democrat îl critică pe ministrul energiei după privatizarea Termocentralei Mintia. Într-o postare pe Facebook, senatorul Ștefan Radu Oprea, purtătorul de cuvânt al PSD, susține că termocentrala a fost vândută prin administrator judiciar cu 91 de milioane de euro, după ce au fost investite în retehnologizare cel puțin 150 de milioane de euro.

Centrala termoelectrică Mintia a fost cumpărată cu 91 milioane de euro de Mass Global Energy Rom, parte a grupului Mass Group Holding, în cadrul unei licitaţiei publice, a anunţat, vineri, administratorul judiciar al societăţii Complexul Energetic Hunedoara S.A.

Mass Group Holding Ltd. (MGH) este o companie irakiană înregistrată în Insula Cayman/Marea Britanie, cu sediul central în Amman, Iordania, înființată în 1994, dar activitățile sale sunt în principal în Irak, relevă date analizate de Profit.ro.

Potrivit unui comunicat de presă al administratorului judiciar, având în vedere specificul activului, Ministerul Energiei, în calitate de acţionar, a impus anumite condiţii investitorului cu scopul de a relansa producţia de energie în Mintia. Astfel, cumpărătorul, Mass Global Energy Rom, are obligaţia ca, până la 31 decembrie 2026, să finalizeze investiţia de realizare a unei capacităţi energetice noi cu o putere instalată de minimum 1.290 MWH, din care minimum 800 MWH în bandă pe gaz şi energie regenerabilă. Demararea investiţiilor va fi posibilă după acordarea de către autorităţi a avizelor şi autorizaţiilor necesare.

Centrala termoelectrică Mintia este situată în sud-vestul Transilvaniei, pe malul râului Mureş, la 9 km distanţă de oraşul Deva. În prezent, centrala dispune de cinci grupuri energetice destinate producţiei de energie electrică şi termică, alimentate cu cazane de abur de 660 t/h, 13,72 MPa, 550 grade Celsius.

Punerea în funcţiune a centralei a a avut loc în trei etape: 1969 - 1971 (etapa 4x210 MW), 1977 - grupul 5, respectiv în 1980 - grupul 6 de câte 210 MW, fiecare.

De la punerea în funcţiune şi până la finele anului 2011, termocentrala Mintia a livrat 204 TWh din energia electrică necesară României şi a consumat 117 milioane tone de cărbune.

Termocentrala Mintia a intrat în procedură de insolvenţă la data de 14 noiembrie 2019 şi este în conservare din vara anului 2021, în lipsa investiţiilor necesare pentru a putea respecta prevederile Uniunii Europene de mediu.