Pentru sute de milioane de oameni care trăiesc în India și Pakistan, sosirea timpurie a valurilor de căldură de vară a devenit o realitate terifiantă, care pune la încercare limitele de supraviețuire și exercită o presiune enormă asupra aprovizionării cu energie, a culturilor vitale și a mijloacelor de trai, scrie CNN într-un reportaj despre situația din cele două țări care se confruntă anual cu temperaturi extreme.

Ambele țări se confruntă cu valuri de căldură în lunile de vară mai și iunie, însă sezonul valurilor de căldură din acest an a sosit mai devreme decât de obicei și se preconizează că va dura mai mult. Este de așteptat ca temperaturile să urce la niveluri periculoase în ambele țări în această săptămână.

Potrivit departamentului meteorologic al Pakistanului, în perioada 14-18 aprilie, unele părți ale Pakistanului se vor confrunta cu temperaturi cu până la 8 grade Celsius peste cele normale. Temperaturile maxime din Belucistan, în sud-vestul țării, ar putea ajunge până la 49 de grade Celsius.

Este ca și cum ai trăi în Valea Morții - cel mai cald și mai uscat loc din America de Nord - unde temperaturile din timpul zilei de vară ajung adesea la niveluri similare.

Ayoub Khosa, care locuiește în orașul Dera Murad Jamali din Belucistan, a declarat că valul de căldură a sosit cu o „intensitate care i-a găsit pe mulți cu garda jos”, creând provocări grave pentru locuitorii săi.

„Una dintre problemele majore este persistența penelor de curent”, a spus Khosa, care a declarat pentru CNN că acestea pot dura până la 16 ore pe zi.

„Acest lucru a intensificat impactul căldurii, făcând mai greu pentru oameni să facă față”, a spus el.

India vecină s-a confruntat, de asemenea, cu o căldură extremă care a sosit mai devreme decât de obicei, iar serviciul său meteorologic a avertizat oamenii din anumite părți ale țării să se pregătească pentru un „număr peste normal de zile de caniculă” în aprilie.

Temperaturile maxime din capitala Delhi, un oraș cu peste 16 milioane de locuitori, au depășit deja 40 de grade Celsius de cel puțin trei ori în această lună - cu până la 5 grade peste media sezonieră - a declarat departamentul meteorologic.

Căldura toridă este resimțită și în mai multe state vecine, inclusiv în Rajasthan, în nord-vest, unde muncitorii și fermierii se luptă să facă față și încep să apară rapoarte de îmbolnăvire.

Temperaturile maxime înregistrate luni în unele părți din Rajasthan au ajuns la 44 de grade Celsius, potrivit departamentului meteorologic.

Anita Soni, de la grupul de femei Thar Mahila Sansthan, a declarat că valul de căldură este mult mai rău decât în alți ani și că este îngrijorată de impactul pe care îl va avea asupra copiilor și femeilor din stat.

Când muncitorii sau fermierii ies afară, se confruntă cu o lipsă instantanee de apă potabilă, oamenii simt adesea că vomită, li se face rău sau se simt amețiți, a spus ea.

Fermierul Balu Lal a declarat că oamenii se îmbolnăvesc deja din cauza faptului că lucrează pe căldură. „Nici măcar nu putem sta să lucrăm”, a spus el. „Când sunt afară, simt că oamenii vor arde din cauza căldurii de afară.”

Lal a spus că își face griji pentru munca sa și pentru modul în care va câștiga bani pentru familia sa. „Nu avem unde altundeva să mergem”, a spus el.

Experții spun că temperaturile în creștere testează limitele umane.

Căldura extremă a ucis zeci de mii de oameni în India și Pakistan în ultimele decenii, iar experții climatici au avertizat că, până în 2050, India va fi printre primele locuri în care temperaturile vor depăși limitele de supraviețuire.

În condiții de caniculă, femeile însărcinate și copiii lor nenăscuți sunt deosebit de expuși riscului. „Există pierderi inexplicabile de sarcină și nașteri premature”, a declarat Neha Mankani, consilier la Confederația internațională a moașelor din Karachi.

„În timpul verii, 80% dintre copii se nasc prematur, cu probleme respiratorii, din cauza vremii. Observăm, de asemenea, o creștere a hipertensiunii induse de sarcină, (care ar putea) duce la preeclampsie - principala cauză a mortalității materne.”

Se preconizează că India și Pakistanul, ambele țări cu disparități evidente în materie de dezvoltare, vor fi printre cele mai afectate națiuni de criza climatică - peste 1 miliard de oameni din subcontinent urmând să fie afectați.

Efectele în cascadă vor fi devastatoare. Potrivit lui Mehrunissa Malik, expert în schimbări climatice și durabilitate din capitala Pakistanului, Islamabad, consecințele probabile variază de la lipsa hranei și secetă la inundații bruște cauzate de topirea calotei glaciare.

Comunitățile care nu au acces la măsuri de răcire, la locuințe adecvate și cele care depind de elemente pentru mijloacele lor de trai vor resimți efectele mult mai acut, a declarat Malik.

„Pentru fermieri, vremea este neregulată și greu de prevăzut”, a spus ea. „Principala provocare este faptul că temperaturile (sunt) în creștere într-un moment în care culturile nu sunt în stadiul de a fi recoltate. Acestea încep să se pregătească mai devreme, randamentele scad, iar în această căldură uscată au nevoie de mai multă apă... Dacă plantele sunt încă tinere, căldura puternică face ca șansele ca ele să supraviețuiască să fie reduse.”

Tofiq Pasha, un fermier și activist de mediu din Karachi, a declarat că verile încep mult mai devreme acum.

Provincia sa natală, Sindh, care, împreună cu Belucistan, a înregistrat unele dintre cele mai ridicate temperaturi globale din ultimii ani, a suferit o secetă majoră în timpul lunilor de iarnă, iar precipitațiile puține au dus la lipsa apei, a spus el.

„Aceasta va fi o problemă majoră de subzistență în rândul agricultorilor”, a spus Pasha, explicând cum temperaturile afectează, de asemenea, sosirea dăunătorilor. „Florile nu se dezvoltă, cad, fructele nu se dezvoltă, cad, avem atacuri de dăunători, care decimează recolta, uneori este prea cald... ciclurile sunt date peste cap. Producția alimentară este extrem de afectată”.

În trecut, valurile de căldură au crescut cererea de electricitate, ducând la penurii de cărbune și lăsând milioane de oameni fără curent. Trenurile au fost anulate pentru a conserva energia, iar școlile au fost forțate să închidă, afectând procesul de educație.