Printr-un plafon de consum, producătorii sunt împinşi să ia în considerare eficienţa energetică a produselor însă competiţia îi împinge să nu facă totuşi rabat la calitate. Chiar şi în cazul prăjitoarelor de pâine există măsuri care să împace şi legea şi pretenţiile consumatorilor. De pildă, acestea pot avea o funcţie specială care dezactivează sloturile goale atunci când se prăjeşte o singură felie de pâine. Alte produse au fost gândite astfel încât să oprească rezistenţele atunci când căldura deja generată poate coace feliile introduse în toaster.

Noile propuneri vizeaza şi uscătoarele de păr care consumă în medie 2000 de waţi. De când au fost lansate pe piaţă, schimbările tehnologice au fost de regulă legate de durata uscării părului. Tendinţa a fost de introducere a motoarelor din ce în ce mai puternice. Nu pentru că ar fi, ca regulă, mai eficiente în uscarea părului, ci mai degrabă pentru că asta cred clienţii. Însă deja există pe piaţă produse care poartă eticheta „eco".

În medie, au un consum cu 30% mai mic şi pentru a întruni standardele, producătorii trebuie să specifice nu doar puterea motorului, ci consumul de energie raportat la durata de uscare a părului. Adică tocmai eficienţa energetică pentru ca un produs ineficient dar cu consum mic va ajunge să consume de fapt mai multă energie dacă utilizatorul va fi nevoit sa-l ţină în priză mai mult timp. Şi producătorii de telefoane inteligente ar putea fi obligaţi să caute soluţii mai eficiente, baterii care se descarcă mai greu fiindcă, de regulă, utilizatorii sunt nevoiţi să le încarce la una, două zile.

Pentru producători, dacă propunerile devin lege, fondurile de cercetare şi dezvoltare vor fi probabil mai mari. Costurile adiţionale se vor reflecta cel mai probabil şi în preţul produselor la raft, însă UE susţine că, pentru consumatorul final, diferenţa de preţ va fi rapid acoperită din economiile la curent electric.