Rusia a respins joi acuzaţii de amestec în alegerile prezidenţiale din România, prin vocea purtătoareai de cuvânt a Ministerului rus al Afacerilor Externe, Maria Zaharova, potrivit unei postări a Ambasadei Rusiei în România. „Rusia, spre deosebire de «Occidentul colectiv», aderă în mod constant la linia de principiu a inadmisibilității amestecului în treburile interne ale altor state sub orice pretext”, transmite aceasta.

„Răspunsul Purtătoarei de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Maria Zaharova, la o întrebare mass-media cu privire la insinuările rusofobe din România

Întrebare: În ajunul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România, retorica anti-rusă se intensifică din partea Ministerului Afacerilor Externe al acestei țări, precum și în mass-media. Cum ați putea comenta acest lucru?

Maria Zaharova: Într-adevăr, campania pentru alegerile prezidențiale din România, al cărei tur al doilea va avea loc pe data de 8 decembrie, este însoțită de un val fără precedent de isterie anti-rusă. În spatele acesteia există dorința de a influența conștiința și voința cetățenilor României.

Din ce în ce mai multe acuzații absurde se aud de la politicienii locali, oficialii și reprezentanții presei. În special, «reacția» exagerată a Purtătorului de cuvânt al MAE României la o postare de pe una dintre rețelele de socializare, care a fost promovată în domeniul informațional românesc și prezentată ca o presupusă manifestare a unui «război hibrid» din partea Rusiei și aproape o încălcare a statalității românești.

Respingem ferm toate atacurile ostile, pe care le considerăm absolut lipsite de temei.

Rusia, spre deosebire de «Occidentul colectiv», aderă în mod constant la linia de principiu a inadmisibilității amestecului în treburile interne ale altor state sub orice pretext.

Vă îndemnăm să încetați să mai implicați țara noastră în jocuri în care nu avem nicio relație sau interes și să umflați «amenințarea rusă» de a manipula conștiința publică, mai ales când vine vorba de un moment delicat - alegerea președintelui țării”, arată mesajul Ambasadei ruse.

Ambasada Rusiei la București a precizat, joi, că Departamentul de Stat al SUA nu s-a putut abține să nu intervină direct în alegerile prezidențiale din România și a emis o declarație „cu acuzații nejustificate și false privind activitățile cibernetice maligne menite să influențeze integritatea procesului electoral” din țara noastră.

Washingtonul a avertizat România împotriva „consecinţelor negative grave” pe care le-ar produce o îndepărtare a ţării de Occident, în timp ce candidatul naţionalist Călin Georgescu se află într-o poziţie favorabilă în urma primului tur al alegerilor prezidenţiale. Românii au dreptul să-și aleagă președintele fără interferențe externe, mai spune Departamentul de Stat al SUA.

„Progresele obţinute cu greu de România în ancorarea sa în comunitatea transatlantică nu pot fi puse sub semnul întrebării de actori străini care încearcă să devieze politica externă a României de la alianţele sale occidentale”, a declarat într-un comunicat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, referindu-se la acuzaţiile de ingerinţă rusă formulate de autorităţile de la Bucureşti.

De asemenea, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat joi la summitul organizației internaționale OSCE că „autoritățile române au dezvăluit un efort rusesc de amploare și bine finanțat de a influența alegerile prezidențiale”.

CSAT a desecretizat joi informaţiile primite de la SRI, SIE şi Ministerul Afacerilor Interne cu privire la campania electorală derulată de Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale.

Astfel, informaţiile prezentate de SRI, SIE şi MAI indică faptul că finanţarea campaniei lui Călin Georgescu pe TikTok s-a ridicat la un milion de euro, că au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral şi că România este o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse.

De asemenea, MAI spune că unii dintre susţinătorii lui Georgescu, implicaţi în promovarea şi cumpărarea de voturi, sunt exponenţi ai mediilor extremiste de dreapta, infracţionale şi ai cultelor religioase, implicate anterior în promovarea unor narative proruse, antisemite, anti-NATO sau împotriva Ucrainei, dând ca exemplu pe liderul unui clan.