Statele Unite au anunțat vineri un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, care va include pentru prima dată muniții cu dispersie.

CNN a scris pentru prima dată săptămâna trecută că administrația Biden ia în considerare aprobarea transferului armelor controversate în Ucraina, ale cărei forțe se luptă să obțină câștiguri majore într-o contraofensivă de câteva săptămâni.

Munițiile cu dispersie, numite și bombe cu dispersie, sau bombe cu fragmentație sunt recipiente care transportă zeci până la sute de bombe mai mici, cunoscute și sub numele de submuniții. Bombele pot fi aruncate din aeronave, lansate din rachete sau trase de artilerie sau lansatoare de rachete.

Containerele se deschid la o înălțime prestabilită, în funcție de zona țintei vizate, iar bombele din interior se răspândesc pe acea zonă. Ele sunt acționate de un temporizator pentru a exploda mai aproape de sol sau pe sol, răspândind schije care sunt concepute pentru a ucide trupe sau pentru a elimina vehiculele blindate, cum ar fi tancurile.

SUA deține un stoc de muniții cu dispersie cunoscute sub numele de DPICM, sau muniții convenționale îmbunătățite cu dublu scop, pe care nu le mai utilizează după ce le-a eliminat treptat în 2016.

Potrivit unui articol de pe site-ul eArmor al Armatei SUA, DPICM-urile pe care Washington le va da Kievului sunt trase din obuziere de 155 mm, fiecare recipient transportând 88 de bombe. Fiecare bombă are o rază letală de aproximativ 10 metri pătrați, astfel încât o singură canistra poate acoperi o suprafață de până la 30.000 de metri pătrați, în funcție de înălțimea la care sunt eliberate bombele.

Muniția dintr-un DPICM are încărcături care, atunci când lovesc un tanc sau un vehicul blindat, „creează un jet metalic care perforează armura metalică”, se spune în articol, adăugând că poate fi nevoie de 10 sau mai multe muniții pentru a distruge un vehicul blindat, dar o singură muniție este suficientă pentru a dezactiva armele vehiculului blindat sau a-l face imobil.

Da, atât ucrainenii, cât și rușii au folosit bombe cu dispersie de când forțele Moscovei au invadat în februarie 2022. Mai recent, forțele ucrainene au început să folosească muniții cu dispersie furnizate de Turcia pe câmpul de luptă.

Însă oficialii ucraineni au presat SUA să furnizeze munițiile cu dispersie încă de anul trecut, susținând că vor reprezenta o armă necesară pentru sistemele de artilerie și rachete furnizate de Occident și vor ajuta la reducerea superiorității numerice a artileriei ruse.

Pe măsură ce bombele cad pe o zonă mai mare, pot pune în pericol necombatanții.

În plus, undeva între 10% și 40% din muniții rămân neexplodate, potrivit Comitetului Internațional al Crucii Roșii. Munițiile neexplodate pot fi apoi detonate prin activitatea civilă ani sau chiar decenii mai târziu.

Cluster Munition Coalition, un grup activist care încearcă să interzică astfel de arme, spune că submunițiile au rămas neexplodate în Laos și Vietnam chiar și la 50 de ani de la folosirea lor.

Într-o declarație dată vineri, Human Rights Watch a declarat că atât Ucraina, cât și Rusia au ucis până acum civili folosindu-se de muniții cu dispersie în război.

„Munițiile cu dispersie rămân una dintre cele mai perfide arme din lume. Ucid și mutilează fără discernământ și provoacă suferință umană pe scară largă”, a declarat Gilles Carbonnier, vicepreședintele Comitetului Internațional al Crucii Roșii, la o conferință în Elveția anul trecut.

„Orice utilizare a munițiilor cu dispersie, oriunde, de către oricine, trebuie condamnată”, a spus Carbonnier.

O mare parte din lume a interzis folosirea acestor arme prin Convenția privind munițiile cu dispersie (CCM), care interzice, de asemenea, stocarea, producerea și transferul acestora.

Deși 123 de națiuni s-au alăturat acestei convenții, Statele Unite, Ucraina, Rusia și alte 71 de țări nu s-au alăturat acestei convenții.

Utilizarea munițiilor pentru a ataca trupele sau vehiculele inamice nu este ilegală conform dreptului internațional, dar lovirea civililor cu armele ar putea constitui o crimă de război, potrivit Human Rights Watch.

Bombele cu dispersie au fost folosite încă din cel de-al Doilea Război Mondial și în alte zeci de conflicte de atunci.

SUA au folosit ultima dată armele în Irak din 2003 până în 2006.

Forțele americane au început să le elimine treptat din 2016 din cauza pericolului pe care îl reprezintă pentru civili, potrivit unei declarații din 2017 a Comandamentului Central al SUA.