Un vulcan a erupt la doar 30 de kilometri de capitala Islandei, Reykjavik, a anunțat biroul meteorologic al țării, marcând astfel a treia oară în doi ani când lava iese din pământ în această zonă, potrivit The Guardian.

Este a treia oară în doi ani când lava iese din pământ în această zonă. Foto: Profimedia Images Deschide galeria foto

„Erupția are loc într-o mică depresiune chiar la nord de Litli Hrútur, din care iese fum în direcția nord-vest”, a precizat biroul.

Imaginile surprinse arată un nor masiv de fum care se ridică din pământ, dar și râuri de lavă. Fumul putea fi văzut de pe drumul care leagă capitala de aeroportul internațional, iar oamneii au coborât din mașini pentru a face fotografii.

Mii de cutremure mici au fost înregistrate în zonă în săptămâna premergătoare erupției, semn că magma de sub pământ se mișcă și că o erupție este iminentă.

Autoritățile islandeze au recomandat oamenilor să nu se deplaseze la fața locului înainte de a evalua situația.

Magma a ieșit din pământ luni, în jurul orei 16.40 GMT, la doar câțiva kilometri de două erupții anterioare din ultimii doi ani. Erupțiile efuzive care au avut loc până acum în această zonă nu au fost foarte periculoase și nici nu au avut vreun impact asupra traficului aerian.

În schimb, erupțiile din 2021 și 2022 au atras sute de mii de vizitatori care doreau să surprindă o imagine rară a unui vulcan activ.

Islanda are 33 de sisteme vulcanice considerate active în prezent, cel mai mare număr din Europa. În medie, are o erupție la fiecare cinci ani.

În aprilie 2010, după erupția masivă a vulcanului Eyjafjallajökull, aproximativ 100.000 de zboruri au fost anulate, lăsând peste 10 milioane de călători blocați.

Alți vulcani, cum ar fi Askja, din munții nelocuiți din centrul Islandei, au dat recent semne de activitate.

Unul dintre cei mai periculoși vulcani din țară este Katla, în apropiere de coasta de sud. Ultima sa erupție a avut loc în 1918, iar o pauză neobișnuit de lungă sugerează o trezire iminentă.

Erupția din 1783 a fisurii vulcanice Laki din sudul insulei este considerată de unii experți drept cea mai devastatoare din istoria Islandei, provocând cea mai mare catastrofă de mediu și socio-economică a țării. Între 50 și 80% din efectivele de animale din Islanda au fost ucise, ceea ce a dus la o foamete care a provocat moartea unui sfert din populația țării.

Impactul meteorologic al erupției a avut, de asemenea, repercusiuni timp de mai mulți ani, unii experți sugerând că impactul ar fi putut juca un rol în declanșarea Revoluției Franceze.