Președintele rus Vladimir Putin va participa, săptămâna aceasta, la un summit cu liderii fostelor republici sovietice din Asia Centrală, care sunt, de asemenea, curtate de China și UE, potrivit The Times.

Vladimir Putin privea cu fața impasibilă, mușcându-și limba ocazional dintr-o aparentă frustrare, în timp ce liderul autocrat al Tadjikistanului îi prezenta o lungă listă de nemulțumiri la adresa Moscovei.

„Întotdeauna am respectat interesele principalului nostru partener strategic”, a declarat președintele Rahmon, referindu-se la Rusia, în timp ce Putin se agita în scaun. „Și noi vrem respect”, a adăugat el.

Într-o izbucnire de șapte minute, Rahmon a acuzat Kremlinul că repetă greșelile din epoca sovietică, care au dus la prăbușirea regimului comunist și care acum, a spus el, amenință să reducă poziția Moscovei în Asia Centrală. Liderii celorlalte patru foste țări sovietice din regiunea predominant musulmană - Kazahstan, Kârgâzstan, Turkmenistan și Uzbekistan - au păstrat tăcerea.

„Atunci, ca și acum – și trebuie să mă iertați că spun asta – nu s-a acordat suficientă atenție micilor republici, micilor națiuni”, a spus Rahmon.

Liderul tadjik a ținut acest discurs fără precedent în timpul unui summit Asia Centrală-Rusia, desfășurat la Astana, capitala Kazahstanului, în octombrie 2022. Acesta a fost unul dintre cele mai clare semnale că influența Moscovei scade în regiunea vastă, dar slab populată, bogată în petrol, gaze și alte resurse, pe care Kremlinul o consideră curtea sa din spate.

Când Putin va sosi joi în capitala Tadjikistanului, Dușanbe, pentru al doilea summit al Asiei Centrale, va găsi o regiune în care China și Uniunea Europeană își intensifică eforturile de a contesta dominația tradițională a Rusiei. Unii analiști au descris rivalitățile drept un nou capitol al Marelui Joc, lupta din secolul al XIX-lea dintre imperiile britanic și rus din regiune.

Cu atenția Rusiei distrasă de războiul din Ucraina, China și-a extins prezența prin proiectul său de infrastructură „Centura și Drumul”, o întreprindere colosală care vizează consolidarea comerțului dintre Beijing și restul lumii.

În Tadjikistan, muncitorii chinezi transformă autostrada M41 care traversează munții Pamir, cândva parte a vechiului Drum al Mătăsii, prin săparea de noi tuneluri și construirea de noi poduri care vor permite transportul mărfurilor din China spre vest, prin Asia Centrală și dincolo de aceasta.

Bruxelles-ul consolidează, de asemenea, legăturile cu fostele republici sovietice. În aprilie, după primul summit al UE privind Asia Centrală, a anunțat un pachet de investiții de 15 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de transport și a accesului la materii prime.

Kazahstanul și Uzbekistanul sunt ambii furnizori cheie de uraniu, cupru și petrol, iar legăturile sporite ale UE cu cele două țări sunt considerate importante în încercarea sa de a reduce dependența energetică de Rusia.

Citește și:

Imperiul ascuns al Rusiei. Cum a reușit Putin să extindă din nou tentaculele Kremlinului în spațiul ex-sovietic

Relațiile Rusiei cu Kazahstanul, cea mai mare țară din regiune, sunt un indiciu al dificultăților Moscovei de a-și impune voința. În ianuarie 2022, chiar înainte ca forțele rusești să intre în Ucraina, Putin a desfășurat trupe la Almaty, fosta capitală a Kazahstanului, pentru a ajuta la înăbușirea protestelor care amenințau să răstoarne elita conducătoare.

Cu toate acestea, în ciuda asistenței Rusiei, Kazahstanul a refuzat deschis să sprijine războiul Kremlinului în Ucraina. Politica a înfuriat intransigenții de la Moscova, care au cerut Rusiei să anexeze zone din țară. Kazahstanul are a doua cea mai mare populație de etnie rusă dintre fostele republici sovietice, după Ucraina.

Președintele Tokaev a stârnit, de asemenea, controverse, în 2023, când a deschis o întâlnire cu Putin vorbind în kazahă, în loc de rusă, așa cum fusese norma în discuțiile dintre cele două țări. Acțiunea sa ar fi putut fi provocată de pronunția greșită a numelui complet al liderului kazah - Kassym-Jomart Kemeluly Tokayev - folosită de Putin în mai multe rânduri.

Ar fi greșit, însă, să spunem că Moscova și-a abandonat complet controlul asupra Kazahstanului. Comerțul economic cu Rusia a crescut după începerea războiului din Ucraina, iar Moscova controlează o parte semnificativă din producția de uraniu a Kazahstanului. De asemenea, Moscova operează Consorțiul Conductei Caspice, care gestionează majoritatea exporturilor de petrol ale Kazahstanului.

Bunurile de larg consum occidentale, precum iPhone-urile, au ajuns la Moscova prin Kazahstan, în ciuda promisiunii lui Tokaev de a aplica sancțiunile americane și europene împotriva Rusiei.

Războiul a afectat, de asemenea, relațiile Moscovei cu Kârgâzstanul, care, la fel ca Kazahstanul și Tadjikistanul, are o graniță comună cu China. În aprilie, forțele de securitate kârgâze au reținut un grup de ruși care recrutau pentru armata lui Putin. Printre aceștia se număra un angajat al Casei Ruse, o agenție culturală legată de Kremlin, și un fost membru al unui proiect de dezinformare online condus de Grupul Wagner, format din mercenari ruși.

Totuși, în ciuda tensiunilor și a influenței sale în scădere, Moscova are încă influență în Asia Centrală. Deține o bază militară în Tadjikistan și o bază aeriană în Kârgâzstan, în timp ce rachetele sale continuă să fie lansate în spațiu de la Cosmodromul Baikonur din Kazahstan, pe care Rusia îl controlează de la prăbușirea Uniunii Sovietice.

Realitățile geopolitice înseamnă, de asemenea, că Putin va putea zbura în Tadjikistan fără teama de arestare, în ciuda unui mandat emis de Curtea Penală Internațională (CPI) pentru răpirea copiilor ucraineni. Deși Tadjikistanul este membru al CPI, este aproape sigur că își va ignora obligația de a-l reține pe liderul rus, spun analiștii.

„Putin ar trebui să fie la Haga pentru a se confrunta cu acuzațiile aduse împotriva sa, nu să participe la summituri găzduite de un membru al CPI”, a declarat Liz Evenson, directoarea departamentului de justiție internațională de la Human Rights Watch.

Putin a putut, de asemenea, să viziteze Mongolia, un alt membru al CPI, anul trecut. Țara din Asia Centrală a recunoscut ulterior că dependența sa de energia rusească însemna că nu l-ar fi putut aresta fără a-și afecta propriile interese naționale.