Danemarca susţine aderarea Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, precum şi a Balcanilor de Vest la Uniunea Europeană, dar „circumstanţele geopolitice” nu justifică tergiversarea realizării reformelor de bună guvernare, a spus ministrul danez de finanţe Lars Lokke Rasmussen pentru Financial Times.

UE riscă „să importe instabilitate” dacă îşi relaxează normele în materie de democraţie şi în privinţa combaterii corupţiei pentru a accelera aderarea Ucrainei şi a altor ţări candidate, a declarat Rasmussen într-un interviu acordat FT, relatează Reuters, citată de Agerpres.

Pentru a adera la UE, o ţară trebuie să îşi alinieze legislaţia la numeroase standarde europene, de la climă la muncă. Acest proces durează, în general, mai mulţi ani.

Întrebat despre aderarea Ucrainei la UE, Rasmussen a spus că Uniunea Europeană nu ar trebui să „coboare ştacheta”, ci mai degrabă să ajute Ucraina cu investiţii şi asistenţă, relatează FT.

Deşi Ucraina a îndeplinit două din cele şapte condiţii pentru lansarea procesului de aderare la UE, un responsabil european familiarizat cu recomandările blocului comunitar la adresa Ucrainei a declarat că anumite reforme judiciare cheie sunt necesare.

În 2019, Comisia Europeană a propus modificări la sistemul de primire a noilor ţări în UE pentru a conferi mai multă greutate membrilor existenţi, după ce ţări precum Franţa şi Danemarca s-au opus extinderii UE cu şase ţări din Balcani.

Rasmussen a declarat pentru FT că Danemarca şi-a schimbat poziţia şi că este chiar deschisă la o reformă internă a UE, inclusiv la renunţarea la votul prin majoritate, pentru primirea de noi membri.