Cu peste 250 de milioane de ani în urmă, Scoţia nu era învăluită în ceaţă şi ploi ca în zilele noastre, ci era un deşert acoperit de dune de nisip. Unul din locuitorii acestui peisaj aspru era un strămoş al mamiferelor, un animal compact, care semăna vag cu un porc, denumit Gordonia; avea o faţă turtită şi doi colţi înfipţi în maxilarele coroiate, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

Cu ajutorul tehnicilor imagistice tridimensionale de înaltă rezoluţie aplicate unei fosile aparţinând acestei creaturi din perioada Permian, cercetătorii au reuşit să vizualizeze cavitatea craniană şi să realizeze o replică digitală a creierului, demers care oferă informaţii despre mărimea şi compoziţia acestui organ esenţial, într-o etapă timpurie din evoluţia mamiferelor.

Creierul Gordonia era foarte diferit de cel al unui mamifer din epoca modernă. Dar mărimea relativă a creierului acestui animal în comparaţie cu corpul pare să anunţe inteligenţa care a ajutat ulterior mamiferele - inclusiv oamenii - să domine Terra.

Gordonia, care a trăit în urmă cu 254-252 de milioane, era un proto-mamifer, un predecesor al mamiferelor care păstra încă trăsături ale strămoşilor reptilieni.

„Per ansamblu, creierul Gordonia seamănă mai mult cu al unei reptile decât cu al unui mamifer în ciuda faptului că este mai strâns înrudit cu noi decât cu altă reptilă modernă existentă”, a spus doctorandul în paleontologie Hady George, de la Universitatea din Bristol, autorul principal al studiului publicat săptămâna aceasta în Zoological Journal of the Linnean Society.

Partea anterioară a creierului de Gordonia - prozencefal - este proporţional mult mai mic decât al oricărui mamifer, a spus George. Deşi creierul Gordonia prezintă în general trăsături tipice unei rude străvechi a mamiferelor, organul denumit corp pineal, dedicat funcţiilor metabolice, era foarte mărit, a adăugat George.

Se întrevăd acolo frânturi din ceea ce avea să urmeze.

„Vedem un creier care arată foarte diferit de al nostru, nu asemenea unui balon, ci mai degrabă un tub lung şi arcuit. Dar chiar dacă forma lui pare ciudată, când îi măsurăm volumul, constatăm că era destul de mare în comparaţie cu dimensiunile trupului”, a spus paleontologul şi autorul studiului Steve Brusatte, de la Universitatea din Edinburgh.

„Este foarte dificil să măsori inteligenţa la animalele moderne şi cu atât mai dificil în cazul speciilor de mult dispărute, pe care nu le putem niciodată observa în mod direct. Putem însă spune, la modul general, că era o creatură inteligentă pentru vremea sa. Dimensiunea mare a creierului său în comparaţie cu cel al altor animale, anticipează rădăcinile evoluţionare timpurii ale creierelor noastre enorme”, a adăugat Brusatte.

Gordonia avea circa un metru lungime şi cântărea aproximativ 20 de kilograme. Avea capul mare şi lat. Deşi avea un corp îndesat, asemenea unui porc, picioarele lui nu erau la fel de lungi ca în cazul porcului.

„Combinaţia de cioc şi colţi facilita un stil de viaţă erbivor şi mai ales smulgerea rădăcinilor zemoase din deşertul unde locuia”, a spus George.

Era un proto-mamifer denumit dicinodont, care a apărut în urmă cu 265 de milioane de ani şi a dispărut cu circa 200 de milioane de ani în urmă. Grupul dicinodonţilor a supravieţuit celei mai grave extincţii în masă din istoria Terrei, care a avut loc cu 252 de milioane de ani în urmă, la finalul Permianului - şi care se crede că ar fi fost cauzată de o intensă activitate vulcanică în Siberia -, însă Gordonia nu a supravieţuit.

În perioada care a urmat acestei calamităţi, au apărut dinozaurii, cu circa 230 de milioane de ani în urmă. Mamiferele au apărut ulterior, cu circa 210 milioane de ani în urmă şi goneau de colo-colo sub picioarele dinozaurilor. Doar după ce coliziunea cu un asteroid, în urmă cu 66 de milioane de ani, a desfiinţat competiţia, mamiferele au avut şansa de a domina.

Descoperită în 1997, fosila de Gordonia este o bucată de gresie care captează perfect craniul şi maxilarul inferior.

„Creierul de Gordonia seamănă foarte puţin cu creierul mamiferelor moderne şi nu posedă niciuna din trăsăturile unice care caracterizează creierul acestora. Acest lucru scoate în evidenţă schimbările majore prin care a trecut acest organ pentru a ajunge cel pe care îl ştim azi”, a spus George.