Vladimir Putin nu se mai simte bine nici printre liderii pe care îi consideră aliați. Summitul din Uzbekistan a venit ca un duș rece, tocmai când președintele rus încerca să demonstreze întregii lumi că nu-l afectează izolarea în care l-a plasat Occidentul după invadarea Ucrainei.

În ultimele două zile, Putin nu a mai fost în prim-plan, cum era obișnuit. Mereu cu un pas în urma președintelui chinez, Xi Jinping, liderul de la Kremlin a primit o palmă de la acesta, diplomatică desigur, chiar înainte să dea ochii unul cu celălalt.

Imaginea care pare să transmită că liderul chinez (stânga) este cel care contează la summitul din Uzbekistan. Putin a fost lăsat în plan secund Foto: Profimedia Images Deschide galeria foto

Imaginea de la summitul din Uzbekistan care a făcut carieră, viralizându-se pe rețelele sociale și în media, este cea în care Putin a fost așezat pe canapea la o masă în capul căreia trona dominant Recep Erdogan, președintele Turciei.

Putin a fost așezat pe laterală, pe o canapea pe care o împărțea cu aliatul său din războiul împotriva Ucrainei, președintele Belarusului Aleksandr Lukașenko, și cu președintele Tadjikistanului, Emomali Rahmon. Putin stă la mijloc, între ei, într-o poziție oarecum incomodă și vizibil stânjenit de situație.

Mai mult, imediat lângă Erdogan, în stânga, stă pe scaun într-o poziție ce pare mai generoasă ca spațiu președintele Azerbaidjanului, a cărui țară este sprijinită de Turcia în conflictul pe care îl are cu Armenia sprijinită de Moscova.

În această imagine care s-a viralizat pe rețelele sociale se vede cum președintele Erdogan vorbește și toată lumea este atentă la ceea ce spune, iar așezarea liderului turc pe scaun îi asigură o înălțime mai mare decât a celor care stau pe canapea.

La această masă nu a venit și președintele chinez, Xi Jinping, despre care s-a spus că el ar fi de fapt liderul din centrul atenției la summitul din Uzbekistan.

Summitul din Uzbekistan pare să se fi transformat într-o competiție de sfidare a liderului de la Kremlin. Vladimir Putin a fost lăsat să aștepte de către doi dintre omologii săi. Premierul Indiei a apărut vineri mai târziu cu câteva zeci de secunde la întâlnirea bilaterală, timp în care Putin s-a văzut nevoit să facă diverse gesturi cu care să-și ascundă stânjeneala și să dialogheze și să-și facă semne cu presa din sală.

Gestul lui Modi vine la o zi după ce președintele din Kîrgîzstan l-a lăsat de asemenea să aștepte o jumătate de minut, înaintea întâlnirii lor bilaterale de la summitul Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai.

Nu este prima dată când lui Putin i se întâmplă asta în vizitele externe. În luna iulie, la Teheran, președintele turc, Recep Erdogan, l-a lăsat pe liderul rus să aștepte timp de aproape un minut înainte să înceapă discuțiile despre exportul de cereale ucrainene.

Toate aceste gesturi sunt deliberate în diplomație, unde totul este stabilit să meargă ceas. În plus, par să fie plătite niște polițe mai vechi. Lui Putin însuși îi plăcea să-și facă partenerii să aștepte.

Mai mult, observatorii au remarcat că gazda summitului, președintele uzbek Șavkat Mîrzîioiev, ar fi evitat să dea mâna cu Vladimir Putin când l-a întâmpinat, deși a făcut o serie de alte gesturi prin care a mimat cordialitatea.

Dincolo de simbolistica în planul imaginii, Vladimir Putin a avut câteva zile dificile la summitul din Uzbekistan și pe planul rezultatelor. Mai mulți lideri politici au dat semnale că liderul rus urmează calea greșită prin continuarea războiului din Ucraina. China a declarat cât de poate de clar că nu va trimite Rusiei arme, în timp ce premierul indian l-a criticat în termeni fără precedent pe liderul de la Kremlin. Narendra Modi i-a spus lui Putin nici mai mult, nici mai puțin că aceasta nu este o eră a războiului.

„Știu că epoca de astăzi nu este o eră a războiului. Am discutat de mai multe ori această problemă cu dumneavoastră la telefon, mai ales despre faptul că democrația, diplomația și dialogul ating întreaga lume”, i-a spus premierul indian.

Remarca l-a înfuriat vizibil pe liderul de la Kremlin, care și-a arătat nemulțumirea prin mai multe gesturi neliniștite. Totuși, președintele rus nu și-a exprimat nemulțumirea și a răspuns că Rusia își dorește să termine cât mai repede invazia din Ucraina, iar vina aparține Ucrainei.

„Știu care este poziția dumneavoastră cu privire la conflictul din Ucraina și care sunt preocupările dumneavoastră. Știu că împărtășim aceste îngrijorări. Ne dorim ca toate acestea să se termine cât mai curând posibil, dar conducerea Ucrainei refuză să ia parte la procesul de negociere. Spune că dorește să-și atingă obiectivele militare pe front. Vă vom ține la curent cu tot ceea ce se întâmplă acolo”, a declarat Vladimir Putin.

Însă concluziile finale ale lui Vladimir Putin sunt foarte diferite de ceea ce i-a spus lui Narendra Modi. În timpul conferinței de la sfârșitul summitului din Uzbekistan, președintele rus a amenințat din nou Ucraina cu o intensificare a războiului: „Dacă situația va continua în acest fel, reacțiile noastre vor fi mult mai puternice”, a spus liderul de la Kremlin.

Momentele tensionate vin după ce, înainte și pe tot parcursul summitului, președintele rus a primit mai multe semnale că potențialii săi aliați nu îl susțin de fapt prea mult. Președintele chinez, Xi Jiping a declarat că ​​sprijină integritatea teritorială și suveranitatea Kazahstanului. Liderul de la Beijing a spus clar că nu va permite Moscovei să repete în Kazahstan scenariile din Crimeea și Donbas.

Nu este singura palmă pe care Xi Jinping o dă Kremlinului. El a refuzat să participe la dineul oferit șefilor de stat prezenți la summitul din Uzbekistan, la care a fost și Vladimir Putin. Nu se știe exact motivul. Chiar dacă unii spun Xi se teme de COVID - a fost prima lui ieșire din țară după trei ani de pandemie -, liderul chinez a fost văzut la summit fără mască, de pildă.

În plus, președintele chinez a precizat clar că nu va furniza Rusiei arme pentru a lupta în Ucraina.

Iar Xi Jinping nu este singurul lider care și-a exprimat perspectiva opusă față de Vladimir Putin. Erdogan a stat chiar lângă președintele Azerbaidjanului, pe care îl susține în detrimentul Armeniei sprijinite de Rusia.

Organizația pentru Cooperare de la Shanghai, concepută ca o contrapondere la influenţa occidentală, grupează China, Rusia, patru state din Asia Centrală (Kazahstan, Kârgâzstan, Uzbekistan şi Tadjikistan), precum şi India şi Pakistan, cărora din 2021 li s-a alăturat și Iranul ca observator. Turcia, Belarus, Armenia, Azerbaidjan, Mongolia s-au numărat printre o mulțime de alte state invitate la summitul de la Samarkand ca partenere.