Negocierile dificile în legătură cu reforma politicii UE privind migraţia între eurodeputaţi şi reprezentanţii statelor membre continuă marţi, în încercarea de a ajunge la un acord politic asupra acestei chestiuni extrem de sensibile. Comisia Europeană își dorește adoptarea unui nou pact privind migrația până la alegerile europarlamentare de la anul.
Întrucât începutul discuţiilor de luni a coincis cu Ziua Internaţională a Migranţilor, comisarul UE pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat că un acord ar permite „o migraţie mai sigură şi mai bine gestionată, ceea ce este în interesul tuturor”.
Dar aproximativ 50 de ONG-uri, inclusiv Amnesty International, Oxfam, Caritas şi Salvaţi Copiii, le-au trimis negociatorilor o scrisoare deschisă avertizându-i asupra „riscului major” ca „Pactul privind migraţia şi azilul” să ducă la „un sistem nefuncţional, costisitor şi crud”.
Discuţiile, care au început luni după-amiază, s-au prelungit mult în noapte cu privire la unul dintre textele pactului, au declarat surse apropiate negocierilor pentru AFP, potrivit Agerpres. Examinarea celorlalte patru a fost programată să fie reluată în cursul dimineţii şi la prânz.
Acest pact, prezentat de Comisia Europeană în septembrie 2020, este o nouă încercare de revizuire a normelor europene, după eşecul unei propuneri anterioare din 2016 în urma crizei refugiaţilor.
Scopul este ca toate textele să fie adoptate în cele din urmă înainte de alegerile europene din iunie 2024, într-un moment în care problema imigraţiei monopolizează dezbaterea politică în multe ţări europene, pe fondul ascensiunii partidelor de extremă dreapta şi populiste.
Reforma discutată la Bruxelles păstrează regula actuală conform căreia prima ţară de intrare a unui solicitant de azil în UE este responsabilă de dosarul său, cu unele ajustări. Dar pentru a ajuta ţările mediteraneene, unde sosesc mulţi migranţi, este organizat un sistem de solidaritate obligatorie în caz de presiune migratorie.
Alte state membre trebuie să contribuie prin preluarea solicitanţilor de azil (relocalizări) sau prin furnizarea de sprijin financiar sau material.
Una dintre problemele discutate este cea a relocărilor obligatorii după salvarea migranţilor pe mare, un punct important pentru Italia şi asupra căruia insistă Parlamentul European, dar care întâmpină reticenţa altor state membre.
Reforma prevede, de asemenea, verificarea migranţilor la frontierele externe ale UE şi o procedură accelerată pentru persoanele cel mai puţin susceptibile de a primi azil, pentru a fi returnate mai rapid în ţările lor de origine sau de tranzit.
Spre deosebire de statele membre, deputaţii europeni doresc ca familiile cu copii sub vârsta de 12 ani să fie excluse de la o astfel de procedură, care ar putea implica detenţia în centre din apropierea frontierelor sau aeroporturilor.
Un alt text aflat în discuţie este un regulament privind situaţiile de criză şi de forţă majoră, menit să organizeze un răspuns în cazul unui aflux masiv de migranţi într-un stat UE, ca în timpul crizei refugiaţilor din 2015-2016.
Din nou, acesta prevede solidaritatea obligatorie între statele membre şi stabilirea unui regim de derogare care este mai puţin protector pentru solicitanţii de azil decât procedurile obişnuite, cu o posibilă prelungire a duratei detenţiei la frontierele externe ale blocului.
Discuţiile se axează pe durata posibilă a acestei proceduri, pe care Parlamentul vrea să o reducă în comparaţie cu cea recomandată de Consiliu, format din statele membre.
UE se confruntă în prezent cu o creştere a numărului de sosiri ilegale, precum şi a cererilor de azil. În primele unsprezece luni ale anului 2023, Frontex a înregistrat peste 355 000 de treceri ale frontierelor externe ale UE, ceea ce reprezintă o creştere de 17%. Numărul cererilor de azil ar putea ajunge la peste un milion până la sfârşitul lui 2023, conform Agenţiei UE pentru Azil (EUAA).
Stephanie Pope, expert în probleme de migraţie la ONG-ul Oxfam, consideră că reforma propusă nu permite un sistem echitabil în primirea solicitanţilor între ţările UE şi critică procedura la frontieră.
„Această propunere le interzice efectiv oamenilor să solicite azil, accelerează expulzările, plasează familii şi copii în detenţie şi riscă să provoace returnări” în ţări unde persoanele respective ar fi în pericol, a avertizat ea într-o declaraţie.
Ea a deplâns „un model împrumutat direct din insulele greceşti, unde UE a pompat milioane de euro din banii contribuabililor europeni în centre asemănătoare închisorilor”.