Suntem în ziua cu numărul 269 a războiului pornit de Vladimir Putin în Ucraina. Atacurile cu rachete rusești au afectat aproape jumătate din sistemul energetic al Ucrainei, a declarat guvernul de la Kiev, în timp ce autoritățile au avertizat că capitala s-ar putea confrunta cu o „închidere completă” a rețelei electrice, în timpul iernii. Potrivit ONU, deficitul de electricitate și apă din Ucraina riscă să se transforme într-un dezastru umanitar. Volodimir Zelenski a respins ideea unui „armistițiu scurt” cu Rusia, spunând că acest lucru nu va face decât să înrăutățească lucrurile. Sute de persoane au fost reținute sau au dispărut în regiunea ucraineană Herson în timp ce aceasta se afla sub control rusesc, iar zeci de persoane ar fi putut fi torturate, au concluzionat cercetătorii de la Universitatea Yale într-un raport susținut de Departamentul de Stat al SUA. Între timp, Ministerul britanic al Apărării a transmis că Rusia pare să pregătească apărarea pentru alte progrese majore ale Ucrainei în Donețk.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
ACTUALIZARE 17.57 Armata ucraineană a anunţat sâmbătă că va verifica autenticitatea înregistrărilor video care, potrivit Moscovei, demonstrează că regimul de la Kiev a executat mai mulţi soldaţi ruşi care s-au predat.
„Înainte de a lansa o anchetă, trebuie ca pentru aceasta să existe o bază. Vrem să stabilim dacă aceste înregistrări video sunt fake-uri”, a declarat purtătorul de cuvânt al statului-major ucrainean, Bogdan Senîk, potrivit AFP, preluată de Agerpres.
El a adăugat că aceste înregistrări video „au fost încredinţate unor specialişti”, subliniind că postarea de înregistrări false „s-a intensificat recent”.
Rusia a acuzat vineri Ucraina că a executat mai mult de zece militari ai săi care depuseseră armele şi a denunţat o „crimă de război”.
„Nimeni nu va putea prezenta uciderea deliberată şi metodică a mai mult de zece soldaţi ruşi care erau imobilizaţi (...), cu focuri trase direct în cap, drept o «excepţie tragică»”, a declarat Ministerul Apărării rus.
În prima înregistrare video, făcută cu un telefon mobil, poate fi văzut un grup de bărbaţi îmbrăcaţi în haine militare ieşind unul după altul cu mâinile ridicate dintr-o clădire în curtea unei case şi întinzându-se pe jos cu faţa la pământ, la ordinul unor soldaţi cu banderole galbene şi care îi ţin pe primii sub ameninţare. În momentul în care apare în stânga o ultimă siluetă întunecată, înregistrarea video se întrerupe brusc în acelaşi timp în care izbucneşte o rafală de gloanţe.
O a doua înregistrare video, făcută de la înălţime, posibil cu o dronă, arată o duzină de trupuri zăcând în mijlocul unor bălţi de sânge. Unele dintre trupuri par să fi fost împuşcate în cap.
Ministerul Apărării rus nu a precizat când au fost făcute aceste înregistrări.
Întrebat cu privire la acest subiect de AFP, un purtător de cuvânt al ONU a declarat: „Avem cunoştinţă de aceste înregistrări video şi le examinăm”. El a subliniat că, dacă va fi cazul, cei vinovaţi vor trebui să răspundă pentru faptele lor.
Comitetul de Anchetă rus a anunţat la rândul său că a deschis o anchetă pentru „executarea de soldaţi ruşi capturaţi”.
Afirmaţiile Moscovei intervin după ce ONU a publicat săptămâna aceasta un raport ce arată că prizonieri de război din ambele tabere au fost supuşi torturii şi unor rele tratamente.
ACTUALIZARE 17.49 Directorul celei mai mari companii energetice private din Ucraina afirmă că oamenii ar trebui să ia în calcul să părăsească temporar țara, pentru a reduce cererea de electricitate.
„Dacă pot găsi un loc unde să stea următoarele 3-4 luni, ar ajuta foarte mult sistemul (energetic)”, a declarat Maxim Timcenko, directorul executiv al companiei DTEK, pentru BBC.
Bombardamentele rusești au distrus aproape jumătate din sistemul energetic al Ucrainei. Aproximativ zece milioane de ucraineni stau fără curent, în condițiile în care temperaturile au scăzut chiar sub zero grade în unele zone și au apărut primele ninsori.
„Dacă voi consumați mai puțin, spitalele care tratează soldați răniți vor avea energia asigurată. Așa se explică faptul că, părăsind țara sau consumând mai puțin, îi ajutați pe ceilalți”, a mai declarat Maxim Timcenko.
ACTUALIZARE 17.04 Rusia a denunţat sâmbătă ceea ce a numit decizia „provocatoare” a Varşoviei de a nu autoriza intrarea pe teritoriul Poloniei a ministrului de externe rus Serghei Lavrov pentru a participa la o reuniune ministerială a OSCE.
„Decizia Poloniei este provocatoare şi fără precedent”, a declarat diplomaţia rusă într-un comunicat.
„Nu doar că Varşovia s-a discreditat în această manieră, dar ea a adus un prejudiciu ireparabil autorităţii întregii OSCE”, estimează comunicatul citat.
Polonia, care organizează la începutul lunii decembrie reuniunea ministerială a OSCE, a anunțat vineri că a refuzat să autorizeze intrarea lui Serghei Lavrov pe teritoriul ei.
ACTUALIZARE 15.53 Forțele armate ucrainene ar putea ajunge până în Crimeea până la sfârșitul lunii decembrie, a declarat ministrul adjunct al apărării din Ucraina, Volodimir Havrilov, scrie The Guardian.
Într-un interviu pentru Sky News, Havrylov a spus că întregul război cu Rusia s-ar putea încheia până în primăvară, precizând că trupele ucrainene vor continua să lupte pe timpul iernii, în ciuda condițiilor dure și a temperaturilor înghețate.
ACTUALIZARE 15.40 Noul prim-ministru britanic Rishi Sunak a sosit sâmbătă la Kiev pentru prima sa vizită după ce a preluat această funcţie, a anunţat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, informează agenţiile de presă internaţionale.
„Încă din primele zile ale războiului, Ucraina și Marea Britanie au fost cei mai puternici aliați. În timpul întâlnirii de astăzi, am discutat cele mai importante probleme atât pentru țările noastre, cât și pentru securitatea globală. Împreună suntem mai puternici și vom obține rezultatele dorite”, a scris Zelensky pe Telegram.
„Sunt aici astăzi pentru a spune că Regatul Unit va continua să vă susţină. Vom rămâne alături de voi până când Ucraina va câştiga pacea şi securitatea de care are nevoie şi pe care le merită”, a declarat Sunak în faţa preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit unei înregistrări video postate de preşedinţia Ucrainei.
„Este o mare lecţie de smerenie să fim cu voi în ţara voastră astăzi. Curajul poporului ucrainean este o inspiraţie pentru lume”, a spus Sunak.
„Noi le vom povesti nepoţilor noştri istoria voastră, cum un popor mândru şi suveran s-a ridicat în faţa unui atac teribil, cum aţi luptat, cum v-aţi sacrificat, cum aţi câştigat”, a adăugat prim-ministrul britanic.
La Londra, Downing Street a subliniat că Rishi Sunak s-a deplasat la Kiev sâmbătă pentru „a confirma sprijinul” Regatului Unit pentru Ucraina.
Regatul Unit „ştie ce înseamnă să lupţi pentru libertate”, a scris la rândul său Rishi Sunak pe Twitter. „Suntem alături de voi pe parcursul întregului drum”, a dat el asigurări.
ACTUALIZARE 13.35 Cererea de aderare a Finlandei la NATO era o ''etapă naturală'' după invadarea Ucrainei de către Rusia, a afirmat sâmbătă şeful diplomaţiei finlandeze Pekka Haavisto într-o conferinţă privind securitatea, organizată în Bahrain, transmite AFP.
Finlanda şi Suedia au prezentat în luna mai o candidatură comună la Alianţa Nord-Atlantică, abandonând nealinierea lor militară ce dura de decenii. Această solicitare, care trebuie să fie aprobată cu unanimitate de statele membre actuale, a fost ratificată până acum de toate ţările aliate cu excepţia Turciei şi a Ungariei.
''Cererea de aderare la NATO constituia pentru noi o etapă naturală de atins'', a declarat Haavisto. El a amintit că Helsinki anunţase încă din 2004 că ''opţiunea NATO'' va fi avută în vedere în caz de ''schimbare dramatică'' pe planul securităţii. ''Şi ce ar putea fi mai dramatic ca schimbare decât atacarea unei ţări cu 50 de milioane de locuitori de către vecina sa?'', a mai adăugat ministrul finlandez.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan blochează din luna mai intrarea Finlandei şi a Suediei în NATO, pe care le acuză mai ales de protejarea combatanţilor din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi din Unităţile de Protecţie a Poporului (YPG), organizaţii considerate ''teroriste'' de către Ankara.
ACTUALIZARE 13.07 Consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podolyak respinge ideea unei conspirații privind negocieri secrete cu Kremlinul. „Orice teorie a conspirației despre `capitularea Ucrainei` sau despre negocierile secrete ale Occidentului cu Putin nu iau în considerare `un mic detaliu`. Ucrainenii. Astfel de aranjamente nu pot fi puse în aplicare. Ucraina nu va îngenunchea în fața rușilor. Nu este o chestiune de politică. Este o chestiune care ține de existența noastră”, a scris Podoyak pe Twitter.
ACTUALIZARE 12.40 Biroul procurorului general al Ucrainei a informat că cel puțin 437 de copii ucraineni au fost uciși și peste 837 au fost răniți ca urmare a invaziei rusești.
Regiunea estică Donețk a fost cea mai afectată, cu 423 de copii uciși sau răniți, a precizat biroul procurorului într-un comunicat.
Oficialii au precizat că cifrele „nu sunt definitive", deoarece încă verifică informațiile din zonele de lupte active, din zonele eliberate și din teritoriul încă ocupat de forțele rusești, scrie The Guardian.
ACTUALIZARE 10.06 Liderii celor mai multe state din regiunea Asia-Pacific au condamnat războiul din Ucraina în declaraţia finală a Summitului APEC de la Bangkok dată publicităţii sâmbătă, ei adăugându-şi astfel vocile la presiunea internaţională asupra Rusiei, transmite AFP.
După o zi şi jumătate de discuţii, cele 21 de ţări membre ale Forumului de cooperare economică Asia-Pacific (APEC) au căzut de acord asupra unei declaraţii care critică conflictul şi perturbările economice mondiale declanşate de agresiunea militară rusă în Ucraina.
„Majoritatea membrilor au condamnat ferm războiul din Ucraina şi au subliniat că acesta cauzează suferinţe umane imense şi sporeşte vulnerabilităţile existente în economia mondială”, arată declaraţia finală a Summitului APEC.
Documentul a fost aprobat de toate ţările membre ale APEC, inclusiv de Rusia şi China, aceasta din urmă abţinându-se să critice public Moscova pentru invadarea Ucrainei, notează Agerpres.
ACTUALIZARE 09.48 În această săptămână, Uniunea Europeană a lansat o misiune de instruire pentru soldaţi ucraineni. Este cea mai mare misiune militară a UE de până acum. La reuniunea miniştrilor apărării de la Bruxelles, conturul său a devenit mai clar. În ceea ce priveşte livrarea de arme pentru Ucraina pentru a înlocui stocurile epuizate, UE avertizează statele membre cu privire la riscul de a acţiona pe cont propriu, notează Agerpres.
La începutul acestei săptămâni, UE a lansat oficial o misiune de instruire pentru trupele ucrainene, numită Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă pentru Ucraina (EUMAM Ukraine). Decizia generală de a stabili misiunea de instruire fusese deja luată de către miniştrii de externe în 17 octombrie. Ungaria a fost singura ţară care nu a votat pentru, dar a făcut uz de posibilitatea unei abţineri constructive, ceea ce înseamnă că ţara nici nu participă la misiune, nici nu o finanţează. Austria declarase deja că va sprijini misiunea, dar nu a intenţionat să fie o parte activă a sa.
Aceasta este cea mai mare misiune de instruire pe care UE a lansat-o vreodată. Ea îşi propune să pregătească iniţial 15.000 de soldaţi ucraineni pentru câmpul de luptă. Misiunea este desemnată iniţial pentru doi ani şi este de aşteptat să coste în jur de 60 de milioane de euro pe an. Banii provin de la Instrumentul European pentru Pace al blocului comunitar, un fond deja tensionat în mod serios, întrucât este exploatat şi pentru a acoperi costul livrărilor de arme de la membri ai UE către Ucraina. Misiunea va fi realizată de aproximativ 20 de state membre.
ACTUALIZARE 09.15 Aproximativ 30% din teritoriul Ucrainei este minat ca urmare a războiului, ceea ce corespunde unei dimensiuni de aproximativ două ori suprafaţa Austriei, a anunţat vineri serviciul pentru situaţii de urgenţă de la Kiev pe site-ul său, informează dpa.
Suprafaţa şi numărul minelor de pe teritoriul ucrainean au crescut de zece ori faţă de perioada de dinaintea războiului, care a început pe 24 februarie, precizează sursa citată. Minele terestre sunt folosite de la izbucnirea conflictului din estul Ucrainei între trupele guvernamentale ucrainene şi separatiştii pro-ruşi, susţinuţi de Moscova, în 2014.
În regiunile Herson şi Nikolaev este în curs procesul de deminare, se mai arată în comunicat. O suprafaţă de peste 8.000 de kilometri pătraţi urmează să fie deminată.
Preşedintele serviciului pentru situaţii de urgenţă, Serhii Krik, a declarat că speră ca în următoarele zile alimentarea cu energie electrică să fie restabilită în zonele recucerite. El a adăugat că va dura câteva luni pentru a restabili infrastructura din zona Herson.
ACTUALIZARE 09.05 Sute de persoane au fost reţinute sau au dispărut în regiunea Herson în perioada în care aceasta s-a aflat sub controlul Rusiei, iar zeci de persoane este posibil să fi fost torturate, au concluzionat cercetătorii de la Universitatea Yale într-un raport susţinut de Departamentul de Stat al SUA, informează Reuters.
"Rusia trebuie să oprească aceste operaţiuni şi să îşi retragă forţele pentru a pune capăt unui război inutil pe care nu îl poate şi nu îl va câştiga, oricât de josnice şi disperate ar fi tacticile sale", afirmă Departamentul de Stat într-un comunicat referitor la raport.
Raportul documentează detenţiile şi dispariţiile a 226 de persoane în Herson între lunile martie şi octombrie, dintre care un sfert ar fi fost torturaţi, iar cinci au murit în arest sau la scurt timp după eliberarea din arest.
Laboratorul de cercetare umanitară din cadrul Şcolii de sănătate publică Yale, care a produs raportul, este partener într-un program finanţat de Departamentul de Stat, numit Observatorul Conflictelor, lansat în luna mai pentru a aduna şi a analiza dovezi ale crimelor de război şi ale altor posibile atrocităţi comise de Rusia în Ucraina.
Rusia neagă că trupele sale vizează civili sau au comis atrocităţi, scrie Agerpres.
Nathaniel Raymond, directorul executiv al laboratorului, a declarat că raportul coroborează avertismentele SUA de dinaintea conflictului privind utilizarea de către Rusia a unor liste de capturare şi ucidere a civililor."Este cea mai puternică dovadă că acest lucru se întâmplă", a spus Raymond.
Raportul, care s-a bazat pe surse de informare deschise, afirmă că majoritatea celor 226 au fost reţinuţi de armata rusă sau de FSB, serviciul intern de securitate rus care a trimis ofiţeri în regiunile din Ucraina cucerite de Moscova. Raportul citează mai multe surse care au declarat că forţele de securitate ruse deţin liste cu nume ale unor persoane vizate şi cu numere de înmatriculare, precum şi alte informaţii. Unele surse din raport nu au fost identificate pentru a le proteja.
Cercetătorii au identificat, de asemenea, 12 locuri folosite pentru detenţie şi interogatorii în Herson şi Crimeea.
Cel puţin 55 dintre arestările sau dispariţiile raportate includ acuzaţii de tratament care ar putea constitui tortură conform dreptului internaţional, se arată în raport. Este vorba de bătăi, execuţii simulate şi ruleta rusească, şocuri electrice şi torturarea rudelor.
Mai multe persoane au declarat că au fost torturate pentru a furniza informaţii despre poziţia unităţilor militare ucrainene. Alţii au spus că au fost interogaţi despre conducerea mişcărilor de protest sau a grupurilor de opoziţie sau au fost torturaţi pentru a mărturisi delicte, se arată în raport.
Un număr de 60 de oficiali guvernamentali s-au numărat printre cei care au fost reţinuţi sau care au dispărut, precum şi 32 de persoane care se identificau drept tătari din Crimeea, conform aceluiaşi raport.
ACTUALIZARE 09.00 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut vineri noi sancţiuni din partea Occidentului în contextul atacurilor masive cu rachete ale Rusiei asupra Ucrainei.
"Este necesar un nou pachet de sancţiuni europene", a spus preşedintele Zelenski într-un mesaj video adresat studenţilor irlandezi."Agresiunea rusă nu se opreşte nici măcar o singură zi. Aşa cum minciunile ruseşti adresate lumii nu se opresc niciodată. Prin urmare, pentru toate acestea presiunea internaţională asupra Rusiei nu ar trebui să se oprească nici măcar o singură zi", a spus preşedintele Zelenski, citat de Agerpres.
Preşedintele ucrainean a acuzat Moscova că a încălcat declaraţia finală a summit-ului G20 din Bali, care a fost susţinută şi de Rusia, în numeroase puncte. Declaraţia a subliniat importanţa dreptului internaţional şi a unui sistem multilateral ca garanţi ai păcii şi stabilităţii. Cu toate acestea, Rusia continuă să distrugă relaţiile internaţionale în timp ce pretinde că luptă împreună cu toţi ceilalţi împotriva acestei destabilizări, a spus el. Moscova îşi mobilizează toate resursele "pentru a deveni cel mai mare stat terorist din istorie", a susţinut preşedintele Zelenski.
ACTUALIZARE 08.40 Alianţa Nord-Atlantică a anunţat vineri că două avioane de luptă ruseşti s-au apropiat în mod periculos şi neprofesionist, la începutul acestei săptămâni, de nave NATO care navigau în Marea Baltică într-o operaţiune de rutină.
Incidentul a avut loc marţi dimineaţă, când cele două avioane ruseşti s-au apropiat de nave la "o altitudine de 91 de metri şi o distanţă de 73 de metri", fără ca piloţii acestora să răspundă la comunicaţii, a declarat comandamentul naval al NATO.
"NATO a apreciat interacţiunea periculoasă şi neprofesionistă deoarece s-a desfăşurat într-o zonă de pericol cunoscută, care a fost activată pentru antrenamentul de apărare aeriană, şi din cauza altitudinii şi a proximităţii avioanelor", potrivit unui comunicat citat de Agerpres."Interacţiunea a crescut riscul unor greşeli de calcul, erori şi accidente", conform NATO.