Cel puțin patru persoane au murit și mai multe au fost rănite, luni, în urma bombardamentelor rusești asupra orașului Orihiv, din regiunea Zaporojie, relatează Nexta.  Rușii au bombardat cu rachete S-300 orașul Nicolaev noaptea trecută, susține guvernatorul Vitali Kim, într-o postare pe Telegram, potrivit Kyiv Independent.  Forțele ruse au lansat 18 drone Shahed în Ucraina, cinci dintre ele fiind doborâte de armata ucraineană deasupra regiunii Nicolaev. În același timp, rușii minează infrastructura critică din Zaporojie, susține primarul orașului Melitopol, Ivan Fedorov, într-o postare pe Telegram. Între timp, ministrul adjunct al Apărării din Ucraina, Hanna Maliar, transmite că forțele ucrainene avansează la sud de Bahmut, potrivit The Guardian.

LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

ACTUALIZARE 23:35 Ministerul britanic al Apărării transmitecă Rusia a ucis cel puțin 13 civili luna trecută, potrivit Sky News.

Postând pe Twitter, Ministerul a precizat: „Rusia continuă să susțină că nu vizează civili, în timp ce invazia lor ilegală trece de 500 de zile. Luna trecută, forțele rusești au vizat și bombardat o pizzerie din Kramatorsk, ucigând cel puțin 13 civili, inclusiv copii.”

ACTUALIZARE 23:40 Volodimir Zelenski a declarat că securitatea flancului estic al NATO „depinde de Ucraina”, potrivit Sky News.

Înaintea reuniunii NATO de la Vilnius, președintele ucrainean a declarat că țara sa este deja un membru „de facto” al Alianței.

„Armele noastre sunt armele Alianței. Apărarea noastră este elementul însuși al formulei Europei care o face unită, liberă și pașnică. Vilnius trebuie să confirme toate acestea. Încă lucrăm la formulare, adică la cuvintele specifice ale unei astfel de confirmări, dar înțelegem deja faptul că Ucraina va fi în Alianță și lucrăm pentru a face algoritmul de obținere a calității de membru cât mai clar și mai rapid posibil. Munca noastră în acest sens - munca întregii echipe ucrainene - va continua în fiecare minut al acestor zile”, a mai spus Zelenski.

ACTUALIZARE 23:30 Şapte persoane au fost ucise în urma unui atac rusesc asupra unui centru de distribuire a ajutoarelor umanitare din Orihiv, în centrul Ucrainei, potrivit unui nou bilanţ prezentat luni de serviciile de prim-ajutor, notează AFP, potrivit Agerpres.

„Salvatorii au dezgropat din dărâmături trupurile a trei persoane fără semne de viaţă. Numărul morţilor a crescut la şapte persoane”, a anunţat pe Telegram Serviciul ucrainean al situaţiilor de urgenţă.

În plus, biroul procurorul general al Ucrainei a raportat 13 răniţi în acest bombardament care, potrivit guvernatorului regional Iuri Malaşko, a lovit „un centru de distribuire a ajutorului umanitar într-o zonă rezidenţială”.

ACTUALIZARE 20:15 Aliaţii NATO au ajuns luni la un acord asupra unor planuri regionale care detaliază modul în care alianţa ar răspunde la un atac rusesc, depăşind blocajul din partea Turciei, cu o zi înainte ca liderii să se reunească la summitul de la Vilnius, au declarat trei diplomaţi pentru Reuters, citată de Agerpres.

Totodată, mai mulţi diplomaţi au precizat pentru dpa că este vorba de planuri care vizează modul de răspuns la un potenţial atac al Rusiei sau al unei organizaţii teroriste asupra teritoriului alianţei militare occidentale.

Relansarea planurilor semnifică o schimbare majoră, deoarece este prima dată când NATO elaborează astfel de documente de la sfârşitul Războiului Rece, în urmă cu trei decenii, aminteşte Reuters.

Turcia a blocat aprobarea planurilor din cauza formulării folosite pentru locaţii geografice precum Cipru.

ACTUALIZARE 20:10 Cel puţin 47.000 de soldaţi ruşi au fost ucişi până la sfârşitul lunii mai 2023 în războiul din Ucraina, potrivit unei estimări efectuate de presa rusă independentă pe baza unor date publice pertinente, relatează luni agenţia DPA, potrivit Agerpres.

Aceasta este concluzia unei analize a datelor ce a avut în vedere numărul de dosare de succesiune deschise, necrologurile publicate şi statisticile privind excesul de mortalitate, notează portalul Meduza, care a participat la această evaluare.

Pierderile estimate astfel nu includ militarii daţi dispăruţi, pe cei grav răniţi, combatanţii miliţiilor proruse din provinciile ucrainene Doneţk şi Lugansk, nici militarii care nu deţin acte de identitare ruseşti.

Având în vedere creşterea numărului de dosare de succesiune, estimarea arată decesul a circa 22.000 de militari ruşi până la sfârşitul anului 2022 şi a încă aproximativ 25.000 în perioada ianuarie-mai 2023, deşi multe dosare din această perioadă pot fi legate de decese survenite anul trecut.

Analiza separată a datelor privind excesul de mortalitate în rândul bărbaţilor, publicate de agenţia de statistică Rosstat, relevă decesul a între 24.000 şi 25.000 de soldaţi ruşi anul trecut.

Ministerul rus al Apărării nu a publicat din septembrie 2022 informaţii despre numărul soldaţilor săi ucişi în războiul pe care l-a declanşat pe 24 februarie 2022 în Ucraina, anunţând atunci 5.937 de soldaţi decedaţi, un bilanţ foarte probabil mult sub cel real.

Nici Ucraina nu publică date despre pierderile sale, exagerând în schimb pierderile în rândul armatei ruse, pe care le cifrează la peste 230.000 de soldaţi ruşi morţi. Serviciile secrete occidentale vorbesc la rândul lor de peste 100.000 de soldaţi ruşi ucişi, bilanţ nesusţinut de dovezi.

ACTUALIZARE 18:50 Australia va trimite în Germania o aeronavă de supraveghere a Forţelor Aeriene Regale Australiane pentru a sprijini Ucraina prin protejarea unei porţi umanitare şi militare în afara teritoriului său, a anunţat luni premierul Anthony Albanese, transmite Reuters.

Desfăşurarea aeronavei E-7A Wedgetail timp de şase luni va include până la 100 de membri ai echipajului şi personal de asistenţă australian, a declarat Albanese într-o conferinţă de presă susţinută la Berlin alături de cancelarul Olaf Scholz.

Aeronava, o demonstraţie a angajamentului Australiei de a menţine ordinea internaţională bazată pe reguli, va ajuta la protejarea centrelor logistice multinaţionale „esenţiale pentru fluxul de asistenţă militară şi umanitară către poporul Ucrainei. Această contribuţie este foarte semnificativă, atât pentru ceea ce va face, cât şi pentru ceea ce simbolizează - este angajamentul Australiei de a face tot ce poate pentru a oferi resursele adecvate care să maximizeze sprijinul ţării pentru Ucraina”, a spus prermierul australian.

Aeronava nu va intra în spaţiul aerian ucrainean, rus sau belarus, a precizat un comunicat emis de biroul lui Albanese.

Wedgetail combină radarul de supraveghere cu rază lungă de acţiune, radarul secundar şi sistemele tactice de comunicaţii de voce şi date pentru a oferi avertizare timpurie şi control în aer.

În timp ce se afla la Berlin, Albanese a participat şi la semnarea unui acord de principiu pentru a livra Germaniei peste 100 de transportatoare militare Boxer fabricate în Australia, una dintre cele mai mari tranzacţii în materie de export de echipament militar realizată de Canberra.

Marţi, Albanese va participa la summitul NATO din Lituania, la care Australia a fost invitată în calitate de partener Indo-Pacific Four, alături de Japonia, Noua Zeelandă şi Coreea de Sud. El se va adresa miercuri liderilor NATO.

Parteneră NATO din 2014, după ce a contribuit la operaţiunile conduse de NATO în Afganistan şi Irak, Australia a convenit asupra unui nou program de parteneriat pe trei ani, au declarat oficialii australieni.

ACTUALIZARE 17:40 Comandantul trupelor terestre ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a anunțat că trupele ruse din Bahmut „au fost prinse în capcană” și că armata ucraineană continuă să avanseze.

„Forțele armate ucrainene continuă să țină sub foc rutele de deplasare ale rușilor de mai multe zile”, a mai precizat adjuncta ministrului ucrainean al Apărării, Hanna Mailar.

Citește și Ucraina a contractat circa 12.000 de mercenari străini, din care peste 700 ar fi români, susține Ministerului rus al Apărării

ACTUALIZARE 16:15 Forțele ucrainene i-au atacat pe ruși cu o armă termobarică pe care au capturat-o, cel mai probabil, toamna trecută în Balakliia. Potrivit imaginilor publicate pe rețelele sociale, arma a fost folosită pentru a atacat pozițiile rușilor în apropierea localității Tors'ke, din regiunea Donețk.

„Forțele ucrainene folosesc un MRL termobaric rusesc TOS-1A capturat pentru a lovi pozițiile rusești în afara Tors'ke, regiunea Donețk. Sistemul a fost capturat toamna trecută în Balakliyia împreună cu muniția necesară.”

ACTUALIZARE 15:40 Ucraina nu va mai trebui să urmeze un Plan de Acțiune în vederea Aderării (MAP), după ce a NATO a decis să renunțe la această condiție în cazul țării, a declarat, luni, ministrul de externe de la Kiev, Dmitro Kuleba, conform Reuters. Oficialul spune că această măsură „scurtează calea” pentru intrarea țării sale în Alianță, unul dintre obiectivele vechi ale Ucrainei.

„În urma unor discuţii intense, aliaţii NATO au ajuns la un consens cu privire la eliminarea MAP din calea aderării Ucrainei. Salut această decizie mult aşteptată care scurtează calea noastră către NATO”, a declarat ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, pe Twitter.

Citește și Rusia amenință: Aderarea Ucrainei la NATO reprezintă o ameninţare absolută pentru ţara noastră

ACTUALIZARE 14:41 Kirilo Budanov, șeful serviciului de informații militare din Ucraina, a declarat, luni, că nivelul de trai în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia aminteşte de cel din Cuba din cauza „degradării”, „izolării” şi „prăbuşirii libertăţilor politice şi economice în insulă de la venirea comuniştilor de la putere, o situaţie ce caracterizează şi Transnistria”.

„Teritoriile ucrainene temporar ocupate s-au transformat într-un fel de Cuba”, a spus Budanov într-un comunicat difuzat de GUR, în care se referă la situaţia din teritoriile ocupate de Rusia în Ucraina, pe care o compară cu cea din regiunea separatistă Transnistria din estul Republicii Moldova.

De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, Cuba a votat în cadrul ONU împotriva condamnării agresiunii militare a Kremlinului. Cuba întreţine relaţii economice, militare şi politice strânse cu Rusia şi, potrivit unor informaţii recente, Havana ar fi trimis soldaţi să lupte alături de armata rusă.

În Transnistria, Rusia dispune de un contigent de aproximativ 2.000 de militari, dintre care 1.600 reprezentând efectivele Grupului operativ al trupelor ruse GOTR, restul aşa-numita forţă de pace.

Comunicatul GUR denunţă faptul că autorităţile de ocupaţie instalate de Rusia în estul şi sudul Ucrainei „distrug capitalul social şi infrastructura, condamnă educaţia, cultura şi ştiinţa la degradare şi refuză orice oportunitate de dezvoltare pentru comunităţile locale”.

Acesta este preţul aşa-numitei „eliberări”, se arată în comunicat, într-o aluzie la discursul dictatorului Vladimir Putin în care acesta justifica invazia rusească în Ucraina.

ACTUALIZARE 14:29 China s-a plâns, luni, de „transferul iresponsabil” de muniţii cu dispersie către Ucraina de către SUA poate crea „probleme umanitare”.

Decizia anunţată, vineri, la Washington, privind înarmarea Ucrainei cu muniţie cu dispersie din SUA, „a atras atenţia comunităţii internaţionale şi numeroase ţări şi-au exprimat opoziţia”, a declarat Mao Ning, purtătoare de cuvânt a ministerului de externe de la Beijing.

„Transferul iresponsabil de arme cu submuniţii poate duce la probleme umanitare. Trebuie să gestionăm echitabil preocupările umanitare şi necesităţile militare şi de securitate legitime şi să menţinem o atitudine prudentă şi reţinută faţă de transferul de arme cu submuniţii”, a adăugat ea.

Muniţiile cu dispersie pot lansa sute de încărcături explozive mai mici, cu risc ridicat de a provoca victime colaterale civile. Ca atare, ele sunt interzise de statele semnatare ale Convenţiei de la Oslo din 2008, la care sunt parte multe state europene. Convenţia nu a fost, însă, adoptată de SUA, Rusia, Ucraina şi China.

ACTUALIZARE 14:14 Președintele american, Joe Biden, a ajuns, luni, în Downing Street și s-a întâlnit cu prim-ministrul guvernului britanic, Rishi Sunak, relatează The Guardian. Liderul guvernului de la Londra a criticat deja, voalat, Statele Unite, pentru decizia de a trimite Ucrainei muniție cu fragmentație.

Este doar primul aliat care nu susține decizia guvernului de la Washington. La summit se anunță discuții și mai dificile pentru Joe Biden. Pentru președintele Statelor Unite, reuniunea este și o ocazie să le arate americanilor că merită al doilea mandat la Casa Albă, pentru că el deține în continuare inițiativa la nivel global, nu rușii sau chinezii.

ACTUALIZARE 13:40 Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat, luni, că șeful Wagner, Evgheni Prigojin, s-a întâlnit cu Vladimir Putin la Kremlin, la cinci zile după rebeliunea eșuată de la sfârșitul lunii iunie.

Putin a avut o întâlnire cu peste treizeci de comandanți pe 29 iunie, la care a participat și Prigojin, a spus Peskov în timpul unei conferințe de presă. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a răspuns astfel unui raport al ziarului francez Liberation, care arată că șeful Wagner a fost la Kremlin după rebeliunea eșuată.

„Într-adevăr, președintele a avut o astfel de întâlnire. El a invitat 35 de oameni, pe toți comandanții de unități și conducerea campaniei, inclusiv pe Prigojin”.

„Această întâlnire a avut loc la Kremlin pe 29 iunie și a durat aproape 3 ore. Detaliile sale nu sunt cunoscute. Singurul lucru pe care îl putem spune este că președintele a făcut o evaluare a acțiunilor campaniei de pe front în timpul operațiunii militare speciale, precum și a evenimentelor din 24 iunie”, a spus Peskov, referindu-se în ultimul timp la revolta de scurtă durată a mercenarilor Wagner.

„Putin a ascultat explicațiile oferite de comandanți și le-a oferit alte opțiuni de desfășurare și de utilizare ulterioară în luptă”, a adăugat Peskov.

ACTUALIZARE 13:35 Armata ucraineană a recucerit de la invadatorii ruși 14 kilometri pătraţi în estul şi sudul ţării, săptămâna trecută, în cadrul contraofensivei sale, a afirmat unul dintre purtătorii săi de cuvânt, Andrii Kovaliov, în timp ce preşedintele Volodimir Zelenski a transmis în comentariile sale televizate că forţele armate ucrainene au „preluat iniţiativa”, după o încetinire anterioară.

„Peste 10km pătrați de teritoriu ucrainean a fost eliberat în sudul Ucrainei săptămâna trecută”, a declarat Zelenski la televiziunea ucraineană, precizând că alţi 4 km pătrați au fost, de asemenea, eliberaţi „în sectorul Bahmut” în est.

Aceste cifre ridică la 193 km pătrați suprafaţa totală recucerită de Ucraina de la lansarea contraofensivei sale la începutul lunii iunie.

Potrivit lui Andrii Kovaliov, armata ucraineană a preluat în fapt controlul asupra a „169 km pătrați în sectoarele Melitopol şi Berdiansk”, cele două principale oraşe din sudul Ucrainei aflate în prezent sub controlul Rusiei, şi 24 km pătrați în sectorul Bahmut, oraş recent capturat de ruși după un lung asediu extrem de sângeros. Liderul cecen, Ramzan Kadîrov, a spus că una dintre unităţile sale a fost desfăşurată în zonă.

„Militarii ucraineni se regrupează pe liniile atinse, provocând pagube cu artileria asupra ţintelor inamice identificate. Inamicul rezistă, transferă unităţi, îşi utilizează intens rezervele. Lupte intense au loc aici”, a precizat Kovaliov, referindu-se la situaţia de la Bahmut.

Adjuncta ministrului ucrainean al apărării, Hanna Maliar, a postat pe aplicaţia de mesagerie Telegram că lupte grele au avut loc în două zone din sud-estul ţării: „Ne consolidăm câştigurile în aceste zone”, a scris ea.

În timp ce trupele ruse se apără în interiorul oraşului Bahmut, forţele ucrainene au înregistrat „un anumit avans” pe flancul sudic al oraşului, a mai spus ea.

Într-un interviu acordat ABC înaintea summitului NATO de la Vilnius, Zelenski a recunoscut că progresele au fost mai lente decât îşi dorea el şi generalii săi, dar că armata ucraineană a preluat iniţiativa.

„Cu toţii vrem să o facem mai repede pentru că fiecare zi înseamnă noi pierderi în rândul ucrainenilor. Noi avansăm. Nu suntem blocaţi”, a spus el, menţionând că situaţia caracterizată printr-un „fel de stagnare” în lunile precedente a fost depăşită de către armată. „În prezent, iniţiativa este de partea noastră”, a subliniat Zelenski, precizând că forţele ruse rămân poziţionate în spatele unor puternice linii defensive.

ACTUALIZARE 10:22 Cel puțin 47.000 de militari ruși au fost uciși în războiul din Ucraina, raportează site-urile independente Mediazona și Meduza într-o investigație publicată luni și citată de The Moscow Times.

Datele au fost obținute după consultarea mai multor agenții de statistică rusești  - o bază de date publică cu informații asupra moștenirilor și agenția guvernamentală de statistică Rosstat.

Jurnaliștii au observat o creștere puternică a numărului de cazuri de succesiune la bărbați sub vârsta de 50 de ani de când a început războiul, acestea fiind folosite pentru a calcula numărul prezumtiv de decese ale militarilor.

„Ca să fim absolut preciși, putem să afirmăm cu o probabilitate de 95% că numărul real al morților de pe front este între 40.000 și 55.000”, se arată în raportul jurnaliștilor independenți.

Ei afirmă, însă, că numărul ar putea să fie și mai mare pentru că nu toți soldații au proprietăți care pot fi transmise prin succesiune după moarte.

Un bilanț separat al deceselor confirmate, realizat de Mediazona și varianta rusească a BBC, arată că 26.800 de militari ruși au murit în Ucraina, ale căror nume au fost făcute publice de autoritățile ruse.

La începutul verii, Kremlinul a cerut autorităților regionale să restricționeze publicarea necrologurilor pe care Mediazona și BBC Rusia le foloseau pentru bilanțurile lor.

De altfel, regimul criminal de la Kremlin rareori face precizări cu privire la decesele militarilor săi în Ucraina, iar ultimul bilanț al ministerului apărării rus este din septembrie 2022 și este de 6.000 de decese.

Documente ale serviciilor de informații occidentale susțin, însă, că numărul real al deceselor de soldați ruși pe front este aproape de 110.000.

Mediazona și Meduza estimează că 78.000 de soldați ruși au fost răniți sau au dispărut, ceea duce numărul total al pierderilor, conform acestor surse, la aproximativ 125.000.

ACTUALIZARE 10:00 Patru persoane, trei femei şi un bărbat, toţi în vârstă de 40 de ani, au fost ucise, iar alte 11 au fost rănite într-un bombardament rus al unei zone rezidenţiale în oraşul Orihiv, situat pe linia frontului, în regiunea ucraineană Zaporojie, în timpul unei distribuiri de ajutoare umanitare, anunţă luni guvernatorul regiunii, Iuri Malaşkoll, relatează Reuters

Rusia a efectuat 36 de atacuri vizând zece localităţi în regiunea Zaporojie, acuză Iuri Malaşkoll.

Reuters scrie că nu a putut să verifice aceste informaţii în mod independent.

Atât Moscova, cât şi Kievul neagă că iau drept ţinte civili în acest război, pe care Rusia îl poartă de 500 de zile împotriva vecinului său ucrainean.

ACTUALIZARE 09:20 Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a declarat, într-un interviu pentru CNN, că Ucraina nu este încă pregătită pentru aderarea la NATO. Liderul de la Casa Albă spune că războiul pe care Rusia îl poartă împotriva țării vecine trebuie să se termine înainte ca Alianța să ia în considerare o eventuală aderare a Ucrainei.

Biden a spus că deși discuția despre aderarea Ucrainei la NATO este prematură, SUA și aliații săi vor continua să ajute guvernul de la Kiev și pe forțele sale armate cu armament și muniții necesare pentru a se apăra de Rusia. Biden a dat interviul cu puțin timp înainte de plecarea în Europa, unde va participa la summit-ul NATO de la Vilnius și unde se va întâlni, la Londra, cu premierul guvernului britanic și cu regele Charles.

„Nu cred că avem unanimitate în NATO cu privire la aducerea Ucrainei în familia NATO, pentru moment, acum, în mijlocul unui război. De exemplu, dacă am face asta, atunci, pentru că noi suntem determinați să apărăm fiecare centimetru de teritoriu NATO, pentru că acest război continuă, atunci am fi toți în război, în război cu Rusia”, a spus Biden.

Citește continuarea AICI

ACTUALIZARE 08:20 Forțele ucrainene au înregistrat „un avans cert” pe flancul sudic al orașului Bahmut, potrivit ministrului adjunct al Apărării din Ucraina, Hanna Maliar, relatează The Guardian. 

Într-o postare pe Telegram, Maliar a spus că nu a existat nicio schimbare a pozițiilor pe flancul nordic. Ea nu a oferit alte detalii, dar atenția în ultimele zile s-a concentrat asupra satului Klishchiivka, situat la sud de Bahmut.

Anterior, colonelul Oleksandr Syrskyi, comandantul forțelor terestre ale Ucrainei, a declarat că se „fac progrese” în jurul orașului. Forțele ruse au capturat Bahmut în mai și se luptă să mențină controlul. 

„Luptele aprige” au continuat în zonele sudice ale orașelor Melitopol și Berdeansk, spune Maliar, precizând că ucrainenii „își consolidează câștigurile în acele zone”.

Între timp, președintele Volodimir Zelenski a spus că nu simte nicio „presiune” pentru a avansa mai repede cu contraofensiva. „Astăzi, inițiativa este de partea noastră”, a declarat Zelenski pentru postul american ABC. „Avansăm, deși nu atât de repede [cum ne-am dori]. Dar avansăm.”

ACTUALIZARE 08:00 Forțele ruse au început să mineze infrastructura critică în părțile ocupate ale regiunii Zaporojie, susține primarul orașului Melitopol, Ivan Fedorov, într-o postare pe Telegram, relatează Kyiv Independent.

„Inamicul pune în pericol locuitorii teritoriilor ocupate”, a spus Fedorov.

Orașul Melitopol a fost capturat și ocupat de ruși la scurt timp după începerea războiului.

Fedorov spune că rușii au minat o magistrală de apă care alimentează orașul cu apă potabilă. El a spus că rețelele electrice au fost, de asemenea, minate, lăsând vulnerabile rezervele de energie și apă ale orașului.

El susține că trupele ruse continuă să mineze centrala nucleară Zaporojie, plasând explozibili în încăperile tehnice și de mașini.

Centrala nucleară Zaporojie a fost capturată de forțele ruse în martie 2022. Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) nu a găsit explozibili la fața locului, însă ocupanții ruși nu au permis inspectorilor agenției acces deplin la toate instalațiile.

ACTUALIZARE 07:40 Armata rusă a lovit cu rachete orașul Nicolaev noaptea trecută, susține guvernatorul Vitali Kim, într-o postare pe Telegram, potrivit Kyiv Independent.

Kim spune că rușii au folosit rachete cu rază lungă de acțiune S-300.

Nu au fost raportate victime. Locația loviturii și eventualele daune aduse infrastructurii critice sau civile rămân necunoscute în acest moment.

La începutul acestei săptămâni, forțele ruse au lansat 18 drone Shahed-136/131 în Ucraina, cinci dintre ele doborâte de armata ucraineană deasupra regiunii Nicolaev. Căderea de resturi a deteriorat un centru de recreere, iar informațiile despre victime sunt încă în curs de stabilire.

ACTUALIZARE 07:30 Joe Biden se va întâlni azi la castelul Windsor cu regele Charles al III-lea, pentru o discuție despre schimbările climatice. Mai dificilă se anunță întâlnirea cu premierul Rishi Sunak, a cincea în ultimele luni. Liderul guvernului de la Londra a criticat deja, voalat, Statele Unite, pentru decizia de a trimite Ucrainei muniție cu fragmentație.

Este doar primul aliat care nu susține decizia Washingtonului. La summit se anunță discuții și mai dificile pentru Joe Biden. Pentru președintele Statelor Unite, reuniunea este și o ocazie să le arate americanilor că merită al doilea mandat la Casa Albă, pentru că el deține în continuare inițiativa la nivel global, nu rușii sau chinezii.

Preşedintele american Joe Biden, care a decolat la bordul Air Force One de la o bază militară din Delaware, a aterizat duminică seara pe aeroportul Stansted, nordul Londrei.

Preşedintele SUA va fi primit luni la Castelul Windsor de regele Charles al III-lea, pentru prima data de la încoronare, la care Joe Biden a fost reprezentat de soţia sa Jill. Cei doi şefi de stat ar urma să abordeze în principal probleme legate de mediu, potrivit Casei Albe. Preşedintele american urmează să se întâlnească apoi cu prim-ministrul Rishi Sunak în 10 Downing Street.

Citește continuarea AICI