Programul de împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro pentru reînarmarea Europei, finalizat săptămâna aceasta, ar putea fi „un punct de cotitură foarte important” în sprijinul militar acordat Ucrainei de către UE, a declarat comisarul european pentru apărare, scrie The Guardian.

Andrius Kubilius, fost prim-ministru al Lituaniei și primul comisar european pentru apărare, a declarat că se așteaptă ca multe state membre să solicite împrumuturi garantate de UE în cadrul programului „Acțiunea pentru securitate în Europa” (SAFE) în valoare de 150 de miliarde de euro, care a fost aprobat miercuri.

Comisia Europeană a propus împrumuturile de 150 de miliarde de euro, alături de flexibilizarea normelor fiscale ale blocului, ca parte a unui plan de reînarmare în valoare de 800 de miliarde de euro, elaborat în grabă după decizia lui Donald Trump de a suspenda tot ajutorul militar al SUA pentru Ucraina.

Odată ce acordul de împrumut va fi aprobat săptămâna viitoare, statele membre ale UE vor avea la dispoziție șase luni pentru a elabora planuri pentru proiectele de apărare pe care doresc să le finanțeze. „Statele membre vor contracta aceste împrumuturi ... și le vor utiliza pentru achiziții comune împreună cu Ucraina și pentru nevoile Ucrainei”, a declarat Kubilius pentru The Guardian.

Companiile britanice din domeniul apărării vor avea, de asemenea, mai multe oportunități de a se implica în proiecte de apărare finanțate prin acest program, ca urmare a pactului de securitate UE-Marea Britanie semnat luni, în cadrul procesului mai amplu de resetare a relațiilor inițiat de Keir Starmer. Se preconizează că Regatul Unit și UE vor semna un acord tehnic privind SAFE, care va impune Londrei o taxă administrativă care urmează să fie stabilită. Cu toate acestea, guvernul britanic nu intenționează să solicite acces la împrumuturile garantate de UE, care sunt destinate statelor membre ale UE.

Kubilius a declarat că acordul încheiat săptămâna aceasta cu Regatul Unit are o semnificație strategică istorică: „Este imposibil să ne imaginăm arhitectura [securității Europei] fără Marea Britanie, pe de o parte, și fără Ucraina, pe de altă parte”, a afirmat el, referindu-se la amenințarea imediată din partea Rusiei și la provocarea pe termen lung reprezentată de transferul resurselor SUA către Asia-Pacific.

„Nu putem să ne plângem că 340 de milioane de americani nu sunt gata să apere pentru totdeauna 450 de milioane de europeni împotriva a 140 de milioane de ruși”, a spus el, minimizând diferențele dintre Europa și administrația Trump.

„Pot să nu ne placă limbajul și mesajele, dar ceea ce trebuie să evităm cu adevărat este ceea ce eu numesc un divorț furios și haotic [de SUA]. Trebuie să ajungem la un acord foarte rațional privind împărțirea responsabilităților”.

El și-a exprimat încrederea că statele membre ale UE vor crește datoriile naționale pentru a cheltui cele 800 de miliarde de euro pentru apărare identificate de Comisie.

Până în prezent, 15 țări, printre care Germania și Polonia, au anunțat că intenționează să utilizeze flexibilitatea prevăzută în normele fiscale ale UE, dar mai multe economii mari și puternic îndatorate s-au abținut, printre care Franța, Italia și Spania. Se consideră că aceste țări, care se numără printre cei mai puțin generoși donatori pentru Ucraina, sunt reticente în a-și crește datoriile pentru apărare. În consecință, unii experți de la Bruxelles rămân sceptici cu privire la faptul că UE va atinge cifra de 800 de miliarde de euro.

Cu toate acestea, comisarul UE a declarat că Europa ar putea acoperi orice deficit al ajutorului militar american pentru Ucraina.

Până la împlinirea a trei ani de la startul războiului, Europa a acordat Ucrainei un ajutor militar de 62 de miliarde de euro, comparativ cu 64 de miliarde de euro din partea SUA, potrivit Institutului Kiel pentru Economia Mondială. Europa a trimis, de asemenea, 70 de miliarde de euro în ajutor umanitar și financiar, comparativ cu 50 de miliarde de euro din partea SUA. Pentru a înlocui fluxurile de ajutor din SUA, Europa ar trebui să cheltuiască 0,21% din PIB, potrivit Institutului Kiel, comparativ cu ceea ce analiștii săi au descris ca fiind „un efort minor” de 0,1% din PIB cheltuit în prezent.

Un procent suplimentar de 0,1% „nu este, desigur, zero, dar nici nu este ceva care ar distruge situația noastră financiară”, a spus Kubilius.

El a reflectat însă scepticismul larg răspândit în rândul politicienilor europeni față de eforturile lui Trump de a negocia un acord cu Ucraina, afirmând că este o „iluzie” că președintele rus, Vladimir Putin, dorește pacea. „Calea către o pace justă este, de fapt, implementarea unei păci formale prin forță.”

Kubilius, care a trăit jumătate din viață în Uniunea Sovietică, a afirmat că schimbările din Rusia pot fi imprevizibile. El consideră că Putin a declanșat războiul împotriva Ucrainei deoarece se temea că încercările acesteia de a se îndepărta de autocrație ar putea inspira o mișcare pentru schimbări democratice în Rusia. „Succesul Ucrainei este, din punctul de vedere al lui Putin, cel mai mare pericol.”

Citește și:

Valeri Zalujnîi spune că Ucraina nu mai poate restabili graniţele post-sovietice. „Sper că nu există persoane care încă mai speră”