Ucraina intenționează să dragheze nu doar canalul Bâstroe, ci și o porțiune importantă a brațului Chilia, arată un studiu făcut de o companie care vrea să construiască un nou terminal pentru transportul cerealelor lângă Portul Ismail, aflat pe brațul Dunării care desparte România de Ucraina. Din studiu reiese că Ucraina intenționează să dubleze adâncimea brațului, până la peste 8 metri. Mai mult, Kievul consideră brațul Chilia ca fiind „cale navigabilă interioară a Ucrainei”, printr-o hotărâre a guvernului ucrainean, luată în urmă cu un an. 

Nibulon, una dintre cele mai mari companii agricole din Ucraina, vrea să constuiască un terminal pentru transportul cerealelor pe Dunăre, lângă portul Ismail, aflat pe brațul Chilia. Compania a întocmit un studiu de peste 500 de pagini privind impactul asupra mediului pe care l-ar avea investiția, studiu care a fost terminat anul trecut. 

Lucrările pe care intenționează să le facă Nibulon includ construirea de silozuri, înființarea unei flote, precum și „lucrări de dragare construirea de structuri hidraulice”, potrivit studiului publicat, care poate fi consultat aici.

Pentru realizarea investiției, compania cere să-i fie concesionat un teren de aproape 20 de hectare în apropierea portului ucrainean Ismail, argumentând că transportul cerealelor va fi mai rapid și mai eficient, reducând costurile.

Planul companiei ucrainene cuprinde lucrări de dragare pe Dunăre pentru realizarea terminalului, pe o suprafață de 10,4 hectare, care se află de-a lungul canalului de navigație „Vâlcov - Ismail Ceatal”, în zona portului Ismail.

Canalul de navigație „Vâlcov - Ismail Ceatal” care apare în studiul companiei Nibulon este, de fapt, brațul Chilia al Dunării, care constituie granița dintre România și Ucraina. Spre deosebire de „Vâlcov - Ismail Ceatal”, canalul Bâstroe se află integral pe teritoriul Ucrainei, pornind din brațul Chilia și terminându-se după 12 kilometri, în Marea Neagră.

Numai că partea ucraineană consideră acest sector al Dunării, Vâlcov - Ismail Ceatal, în lungime de peste 90 de kilometri, ca fiind „cale navigabilă interioară a Ucrainei”, printr-o hotărâre a guvernului de la Kiev, luată anul trecut, cu puțin înainte de invazia rusă.

„Canalul de navigație Vâlcov - Ismail Ceatal, în acord cu Rezoluția Cabinetului de Miniștri al Ucrainei nr. 136, din 9 februarie 2022, este o cale navigabilă interioară a Ucrainei, având următoarele dimensiuni aprobate: lungime 95,445 km; lățime 120 m; adâncime 8,23 m (de la nivelul mării); în legătură cu adâncimea proiectată de 8,23 m, se face precizarea «adâncime nerealizată din cauza neterminării lucrărilor»”, se arată în studiul Nibulon.

Lucrările de dragare în zona portului Ismail, pentru realizarea noului terminal, vor fi făcute în etape, până la atingerea adâncimii de 8,23 m, potrivit proiectului.

Documentul precizează că ultima etapă va fi realizată dacă „statul ucrainean va începe lucrările de dragare pe canalul de navigație Vâlcov - Ismail Ceatal și a secțiunilor din aval”.

De menționat că adâncimea medie a brațului Chilia este de circa 4 metri în momentul de față. Adâncirea brațului ar mări și mai mult volumul de apă transportat de acest braț al Dunării, care oricum are circa 60% din debitul Dunării, ceea ce ar duce la scăderea nivelului apei în celelalte zone ale Deltei Dunării, cu consecințe mari asupra biodiversității, avertizează experții de mediu.

Premierul Nicolae Ciucă a declarat luni că ambasadorul Ucrainei va fi chemat la Ministerul Afacerilor Externe, pentru explicații după postarea ministerului Infrastructurii de la Kiev privind adâncirea canalul Bâstroe.

„Azi, la Ministerul Afacerilor Externe va fi prezent ambasadorul Ucrainei, i se va cere ca în perioada următoare autoritățile române să primească aprobare pentru verificarea lucrărilor care se fac, iar mijloacele noastre tehnice să poată să meargă pe canal. E vorba de executarea unor lucrări care au impact pe mediu asupra Deltei Dunării. Trebuie să verificăm și să confirmăm aceste date, să ajungem pe canal să executăm măsurătorile de adâncime. Întreținerea e pentru 3,5 metri, ce depășește această adâncime înseamnă adâncirea canalului”, a declarat Nicolae Ciucă.

Ministerul Infrastructurii din Ucraina a anunțat recent, într-o postare pe Twitter, că adâncimea de navigare pe Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri.

Mesajul este în contradicție cu afirmațiile de sâmbătă ale ambasadei ucrainene, care susținea că pe canal se fac doar lucări de întreținere. Mai mult, ambasada ucraineană spunea că lucrările de întreținere erau anunțate încă din august 2022 către autoritățile române.

Ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, anunțase, miercuri, că există semnale că Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe, lucru care ar putea avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării, iar Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Mediului trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze.

Ministerul Afacerilor Externe a precizat, joi, că nu a primit nicio informare de la autorităţile române privind execuţia unor lucrări de adâncire a canalului Bâstroe şi a reiterat poziţia României, care nu este de acord cu propunerea de includere a braţelor Chilia şi Bâstroe în reţeaua europeană de transport TEN-T.

De asemenea, Ministerul Mediului a anunţat că nici legislaţia naţională a României şi nici cea ucraineană nu permit desfăşurarea unor lucrări în acea zonă, care să pună în pericol biodiversitatea.

Ministrul adjunct al infrastructurii din Ucraina, Iuri Vaskov, a anunţat vineri că negocierile privind prelungirea coridorului pentru cereale prin Marea Neagră vor începe într-o săptămână.

Compania Nibulon este cea mai mare companie agricolă din Ucraina, singura care are propria flotă. A fost înființată în 1991 de către Oleksei Vadaturski, ajuns magnatul cerealelor in această țară, prin asociere cu o companie din Ungaria și una din Anglia.

Compania, pornită în regiunea Nikolaev din Ucraina, a început să se dezvolte și a deschis filiale și în alte regiuni, Lugansk, Harkov. Și-a extins și obiectul de activitate în toate domeniile agriculturii și creșterii animalelor, ajungând să cumpere inclusiv companii occidentale.

În 2006, Nibulon exporta 1,7 milioane de cereale pe an. iar în 2020 ajunsese la un nivel de 4,9 milioane de tone de cereale și semințe exportate.

În iulie anul trecut, fondatorul companiei, Oleksei Vadaturski, a cărui avere era estimată la 450 de milioane de dolari, a fost ucis în urma unui bombardament rusesc.

Oleksei Vadaturski și soția lui se adăposteau în subsolul casei când au fost uciși într-o lovitură directă care a transformat conacul lor într-o grămadă de moloz. Nu este încă clar dacă el a fost vizat în mod intenționat de ruși.