Trupele ucrainene au anunțat luni că în ultima săptămână au recâștigat mai multe teritorii în est şi sud în contraofensiva sa împotriva forţelor ruse. Tot luni, guvernatorul din Belgorod a afirmat că două drone ucrainene au fost doborâte deasupra regiunii ruse aflate la granița cu Ucraina.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
ACTUALIZARE 22:20 Guvernul britanic a dezvăluit luni că Rusia a lansat pe 24 august mai multe rachete asupra unei nave civile de marfă în Marea Neagră, care au fost interceptate cu succes de forţele ucrainene, transmite EFE, potrivit Agerpres.
Informaţii ale serviciilor, declasificate de Marea Britanie, sugerează că atacul, care a utilizat, între altele, două rachete de croazieră Kalibr, a vizat o navă comercială sub pavilion liberian.
Acest act „arată cât de disperat este Putin”, a declarat, în Parlament, premierul britanic Rishi Sunak, subliniind că Regatul Unit îşi foloseşte „capacităţile de informaţii, supraveghere şi recunoaştere pentru a monitoriza activitatea Rusiei în Marea Neagră”.
Londra va continua „să atragă atenţia dacă vom vedea că se pregătesc alte atacuri împotriva navelor sau infrastructurilor civile şi să atribuie atacuri dacă acestea au loc”, a adăugat Sunak.
„Graţie apărării aeriene ucrainene, atacul asupra navei civile a eşuat. Niciuna dintre rachetele Kalibr nu şi-a atins ţinta”, a precizat Ministerul de Externe într-un comunicat.
Londra subliniază că Rusia a hărţuit „sistematic” infrastructura civilă şi portuară din Ucraina şi estimează că aceste atacuri au distrus 280.000 de tone de cereale.
„Aceasta este o demonstraţie clară a încercărilor continue ale Rusiei de a sufoca economia Ucrainei şi a dispreţului preşedintelui Putin faţă de vieţile civililor şi faţă de interesele ţărilor din Africa, Asia şi Orientul Mijlociu”, a adăugat Ministerul de Externe britanic.
ACTUALIZARE 18:55 Prezenţa militară rusă la centrala nucleară din Zaporojie ocupată în sudul Ucrainei şi luptele care au loc în apropierea uzinei constituie un risc de securitate, a declarat luni şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, într-un discurs susţinut la Consiliului Guvernatorilor agenţiei, potrivit dpa, transmite Agerpres.
Grossi s-a referit la recentul său raport cu privire la Ucraina, în care a subliniat o „prezenţă militară continuă şi semnificativă” la situl nuclear şi a mai multor camioane militare într-una din sălile turbinelor. În raportul său, el s-a referit din nou la minele observate între perimetrul exterior şi cel interior al uzinei.
Pe de altă parte, echipamente militare grele nu au fost descoperite până acum la centrala nucleară, a afirmat Grossi ulterior într-o conferinţă de presă.
O echipă de observatori AIEA se află de un an în permanenţă la centrala nucleară din apropierea frontului. Până acum, experţii agenţiei nu au avut un acces neîngrădit din partea ocupanţilor ruşi în toate spaţiile uzinei.
Rusia a anunţat capturarea centralei din Zaporojie la începutul lunii martie 2022. Avarierea unor clădiri şi a liniilor electrice pe parcursul războiului a suscitat îngrijorări cu privire la riscul unui accident nuclear la cea mai mare centrală nucleară din Europa.
Focuri de artilerie pot fi auzite în apropiere aproape continuu, spune Grossi.
„Mergem zi de zi la Zaporojie, sperând că nu va fi o lovitură asupra uzinei sau că nu va cădea o linie de alimentare cu energie electrică”, adăugă el.
ACTUALIZARE 18:00 Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a declarat luni că nu înţelege de ce Germania încă nu-şi dă acordul asupra livrării unor rachete de croazieră Taurus către Ucraina, în plină ofensivă a trupelor Kievului împotriva trupelor ruse, transmite AFP, transmite Agerpres.
„Este doar o chestiune de timp (până când Germania va trimite Ucrainei rachete Taurus, n.red), o veţi face oricum. Şi nu înţeleg de ce pierdem timpul”, a deplâns Kuleba la o conferinţă de presă comună cu omoloaga sa germană, Annalena Baerbock, venită într-o nouă vizită surpriză la Kiev, a patra de când a început invazia rusă.
„Noi îi spunem guvernului german: „Vă respectăm discuţiile, procedurile, dar, după tot ce ştim despre (racheta) Taurus, nu există niciun argument obiectiv de a nu oferi astfel de rachete Ucrainei. Cu cât o veţi face mai repede, cu atât va fi mai bine apreciat. Este foarte simplu”, a insistat ministrul ucrainean.
De partea sa, Annalena Baerbock a promis că, „la fel ca pentru livrările precedente (de arme) pe care le-am efectuat, toate aceste chestiuni vor fi soluţionate”.
„Nu ne vom diminua eforturile de susţinere a Ucrainei în apărarea sa contra agresiunii ruse: economic, militar şi în domeniul umanitar”, a mai asigurat şefa diplomaţiei germane, într-un comunicat.
După vizita la Kiev, ea va pleca marţi într-o vizită de mai multe zile în SUA, la Washington şi în statul Texas, urmând să aibă o întrevedere cu secretarul de stat american Antony Blinken şi să participe la Adunarea Generală a ONU.
ACTUALIZARE 17:55 Kremlinul a insistat luni că negocierile cu Ucraina sunt posibile numai dacă Kievul recunoaşte realitatea care a fost creată pe teren, referindu-se la regiunile ucrainene anexate de Rusia în septembrie 2022, potrivit EFE, transmite Agerpres.
„În orice caz, regimul de la Kiev va trebui să discute pe baza recunoaşterii realităţilor care au apărut după ce a refuzat să rezolve problemele prin mijloace paşnice în martie 2022”, în urma negocierilor eşuate de la Istanbul între Rusia şi Ucraina, care au avut loc la o lună după începerea războiului, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.
În acelaşi timp, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a declarat că în acest moment nu există premise pentru revenirea la masa negocierilor.
„La ora actuală, nu există premise pentru reluarea procesului de negocieri”, susţine Peskov.
Secretarul de stat american Antony Blinken a afirmat că preşedintele rus Vladimir Putin nu dă semne că ar fi dispus să negocieze.
„Toată lumea vrea ca acest război să se termine, dar asta trebuie să se întâmple în condiţii echitabile şi durabile, care să reflecte suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei”, a declarat Blinken într-un interviu acordat ABC News.
La rândul său, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, într-un interviu acordat The Economist în weekend, că este pregătit emoţional pentru un război de lungă durată şi consideră că acum "nu este un moment favorabil" pentru eventuale negocieri cu Rusia, întrucât contraofensiva continuă, iar Moscova vede dificultăţile Ucrainei pe câmpul de luptă, potrivit Ukrainska Pravda.
În opinia sa, Putin încearcă să epuizeze Ucraina, dar el însuşi „va pierde într-un război lung”.
De asemenea, preşedintele ucrainean respinge categoric ideea unui compromis cu Putin. Războiul va continua „atâta timp cât Rusia rămâne pe teritoriul ucrainean”, mai spune el, adăugând că un eventual acord, pe calea negocierilor, nu va fi de durată, conform publicaţiei ucrainene.
ACTUALIZARE 16:45 Ucraina va nevoie, în 2024, din partea SUA de un ajutor financiar cuprins între 12 şi 14 miliarde de dolari, în condiţiile în care cheltuielile bugetare rămân la un nivel ridicat, pe fondul invaziei ruseşti, a declarat luni ministrul ucrainean de Finanţe, Serghei Marcenko, transmite Bloomberg, potrivit Agerpres.
De asemenea, Marcenko a spus că speră că bugetul interimar al SUA va fi aprobat în curând şi Ucraina va putea primi alte 3,3 miliarde de dolari până la finele anului, astfel încât să poată acoperi deficitul bugetar.
„Nu sunt discuţii încă, există foarte multe incertitudini şi nu avem încredere că acesta este un lucru garantat”, a spus Serghei Marcenko, la un forum de afaceri organizat la Kiev.
Marcenko a adăugat că, în 2024, ministerul pe care îl conduce ar dori să primească din partea SUA o finanţare pentru bugetul de stat la un nivel similar cu cel din acest an.
„Nu mai mic decât în acest an: undeva între 12 şi 14 miliarde de dolari. Asta este ceea ce aşteptăm”, a spus Serghei Marcenko.
Ucraina a primit în acest an un ajutor financiar de aproape 10 miliarde de dolari din partea SUA, pentru acoperirea deficitului bugetar, iar autorităţile de la Kiev estimează că nevoile lor nu se vor diminua anul următor, pe măsură ce armata ucraineană înregistrează progrese lente în contraofensiva sa.
Chiar dacă preşedintele SUA, Joe Biden, a cerut fonduri de urgenţă în valoare de 24 de miliarde de dolari pentru a răspunde la războiul din Ucraina, următoarea tranşă de ajutor american pentru Ucraina a întâmpinat obstacole politice, în condiţiile în care SUA au intrat într-un ciclu al alegerilor prezidenţiale.
Noul ministru ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, a declarat săptămâna trecută că va cere Cabinetului o majorare a bugetului alocat apărării în acest an cu 251 miliarde de hrivna (6,8 miliarde de dolari), având în vedere că cheltuielile militare cresc de la o zi la alta.
Luni, ministrul de Finanţe, Serghei Marcenko, a spus că Guvernul de la Kiev va discuta solicitarea ministrului Apărării la următoarea reuniune, dar a apreciat că „nu sunt sigur că vom putea acoperi toate nevoile” menţionate de Rustem Umerov.
ACTUALIZARE 16:35 Uniunea Europeană a avertizat luni Rusia că vor exista „consecinţe” pentru toţi cei implicaţi în organizarea alegerilor, pe care le consideră ilegale, în teritoriile ucrainene anexate de Moscova, relatează France Presse.
Moscova a revendicat duminică victoria partidului preşedintelui rus Vladimir Putin, „Rusia Unită”, în aceste teritorii situate în estul şi sudul Ucrainei.
„Respingem cu fermitate încercările zadarnice ale Rusiei de a legitima şi de a normaliza controlul său militar ilegal şi anexarea unei părţi din teritoriul ucrainean. Conducerea politică a Rusiei şi toţi cei implicaţi în organizarea acestor alegeri vor trebui să se confrunte cu consecinţele acestor acte ilegale”, afirmă UE într-un comunicat.
ACTUALIZARE 13.40 Un general rus, pe care Vladimir Putin l-a promovat săptămâna trecută și care joacă un rol foarte important în războiul din Ucraina, consideră că luptele care se dau acum reprezintă doar prima etapă dintr-un conflict mult mai extins cu Europa, scrie Newsweek.
Putin l-a promovat săptămâna trecută pe general-locotenent Andrei Mordvicev la rangul de general-colonel. Liderul militar joacă deja rolul de comandant al Districtului Militar Central și al Grupării Centrale a Forțelor Rusești care luptă în Ucraina.
Într-un interviu recent pentru postul de televiziune Rusia-1, Mordvicev a spus că el crede că războiul lui Putin va dura destul de mult și se va extinde în viitor.
Citește continuarea AICI
ACTUALIZARE 12.30 Liderul nord-coreean Kim Jong Un pare să fi plecat spre Rusia pentru o întâlnire cu preşedintele Vladimir Putin, a relatat luni postul de televiziune sud-coreean YTN, citând surse guvernamentale anonime.
Kim s-ar îndrepta către frontiera de nord-est a ţării sale la bordul unui tren special, întrevederea cu Putin urmând să aibă loc cel mai devreme marţi. Anterior, YTN anunţase că cei doi lideri se vor întâlni miercuri.
Luni dimineaţă, agenţia de presă rusă Interfax a relatat că Kim Jong Un urmează să viziteze Extremul Orient rus „în zilele următoare”, scrie Agerpres, preluând Reuters.
Dacă va fi confirmată, vizita lui Kim în Rusia ar fi prima sa deplasare externă în peste patru ani şi prima de la izbucnirea pandemiei de COVID-19.
ACTUALIZARE 12.30 Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, spune că nu există indicii privind o intenţie a Rusiei de a ataca un stat membru al alianţei, dar, cu toate acestea, este de înţeles îngrijorarea cetăţenilor români care locuiesc în apropierea frontierei dunărene cu Ucraina. Referitor la fragmentele de drone rusești descoperite în județul Tulcea, Geoană a afirmat că nu este vorba de un atac deliberat.
"Nu sunt indicii că Federaţia Rusă să aibă vreo intenţie de a ataca un stat aliat, că este România, că este oricine altcineva. Şi acest lucru este dat de puterea şi de forţa alianţei noastre. Noi suntem primul element de descurajare (...). Evident, când asculţi la câteva sute de metri sau la câţiva kilometri dincolo de casa ta, de locul tău de muncă, zgomotul războiului, evident că îţi creează emoţie şi evident creează anxietate şi angoasă. Eu înţeleg acest lucru. Dar nu există risc la adresa României, în sensul de a fi antrenaţi în acest conflict sau de a avea o extensie a acestui conflict către noi", a declarat Geoană luni, în localitatea Răcari din judeţul Dâmboviţa, potrivit Agerpres.
Citește continuarea AICI
ACTUALIZARE 12.20 Rusia plănuieşte să reia producţia de tancuri T-80, a anunţat canalul oficial de televiziune Zvezda, care este administrat de Ministerul Apărării Federaţiei Ruse, informează luni dpa, preluată de Agerpres.
Aleksandr Potapov, directorul companiei producătoare de tancuri Uralvagonzavod, a declarat că uzinei pe care o conduce i s-a trasat sarcina să reia producţia de tancuri T-80.
"Aceasta este sarcina sau cel puţin aceasta este sarcina pe care ne-a stabilit-o armata", a declarat Potapov într-un interviu pentru Zvezda, adăugând că uzina sa colaborează cu Ministerul rus al Industriei şi Comerţului asupra acestui plan.
Tancurile T-80 s-au dovedit extrem de utile în special în timpul "operaţiunii militare speciale" din Ucraina, a subliniat Zvezda, folosind terminologia Kremlinului pentru a desemna invazia rusă asupra ţării vecine.
Tancul T-80 a fost construit în timpul Uniunii Sovietice, începând cu 1976, dar în număr mult mai mic decât tancul T-72, care a fost dezvoltat înainte dar încă fabricat în paralel. În total, circa 10.000 de tancuri T-80 ar fi ieşit de pe linia de asamblare înainte ca producţia în serie să fie în linii mari suspendată în favoarea T-90.
Nu există alte detalii cu privire la posibila reluare a producţiei de tancuri T-80.
Potrivit lui Potapov, există discuţii cu Ministerul Industriei pentru crearea unor noi facilităţi de producţie.
Rusia a înregistrat pierderi grele în timpul invaziei sale în Ucraina, care durează deja de 18 luni, pierzând acolo peste 2.000 de tancuri, potrivit grupului de investigaţii Oryx.
Ministrul german de externe Annalena Baerbock a sosit luni în capitala Ucrainei, Kiev, a anunţat Ministerului german de Externe. Această vizită neanunţată este a patra pe care o face şefa diplomaţiei germane de la începutul războiului, relatează CNN.
La sosirea în gara din Kiev, Baerbock a declarat că Germania sprijină "în mod "hotărât" Ucraina în eforturile sale de a adera la Uniunea Europeană, potrivit unei declaraţii de pe site-ul ministerului german.
"Extinderea UE este o consecinţă geopolitică necesară a războiului Rusiei", a spus ea. "În mijlocul ploii de bombe, în faţa tancurilor Rusiei, Ucraina a pornit cu încredere şi hotărâre pe drumul spre Uniunea Europeană", remarcă Annalena Baerbock.
"Cu un curaj şi o determinare enormă, Ucraina apără, de asemenea, libertatea noastră, a tuturor", a subliniat ea. "În timp ce Ucraina se pune în faţa noastră, ea poate conta şi pe noi", arată şefa diplomaţiei germane.
Ministrul german de externe Annalena Baerbock a sosit luni în capitala Ucrainei, Kiev. Foto: Profimedia Images Deschide galeria foto
Ucraina a anunţat luni că trupele sale au recâştigat mai mult teritoriu pe fronturile din est şi sud în contraofensiva sa împotriva forţelor ruse, relatează Reuters, potrivit News.ro.
Ministrul adjunct al apărării, Hanna Maliar, a declarat că forţele Kievului au recucerit aproape 2 km pătraţi de teren în ultima săptămână în jurul oraşului Bahmut, din est, care a fost capturat de trupele ruseşti în luna mai după luni de lupte istovitoare.
Maliar a declarat pentru televiziunea ucraineană că forţele ucrainene au capturat o parte din satul Opîtne, la sud de oraşul Avdiivka, şi au avut un "succes parţial" în apropierea satului Novomaiorske, din estul regiunii Doneţk.
"Au existat mişcări în apropiere de Opîtne; forţele de apărare (ucrainene) au capturat o parte din această aşezare", a declarat Maliar.
Ea a raportat, de asemenea, "un oarecare succes" în apropiere de Andriivka şi Klişciivka, un sat situat pe o colină la sud de Bahmut şi considerat ca fiind esenţial pentru asigurarea controlului asupra oraşului.
Trupele Kievului au eliberat 49 de kilometri pătraţi în apropiere de Bahmut de la începutul contraofensivei de trei luni, a precizat Maliar.
În sud, unde forţele ucrainene încearcă să avanseze spre Marea Azov într-o campanie menită să "rupă" forţele ruseşti în două, Kievul a recucerit 1,5 km pătraţi în ultima săptămână, a spus Maliar.
Ea a adăugat că forţele ucrainene au obţinut succese la sud de satele Robotîne şi la vest de Verbove, în regiunea Zaporojie.
Kievul a recucerit unele sate şi aşezări în cadrul ofensivei sale care durează de trei luni, dar soldaţii ucraineni au fost împiedicaţi de câmpurile minate şi tranşeele vaste ale Rusiei.
Reuters precizează că nu a putut verifica afirmaţiile Kievului, iar Rusia nu a confirmat avansurile ucrainene.
Rusia a anunţat luni că a doborât două drone ucrainene deasupra regiunii Belgorod, la graniţa cu Ucraina, fără a provoca victime, relatează AFP și Agerpres.
„Sistemele active de apărare aeriană au distrus două drone aeriene deasupra teritoriului regiunii Belgorod” luni ”în jurul orei 01:20, ora Moscovei” (22:20 GMT duminică), a scris Ministerul rus al Apărării pe Telegram.
„Sistemul nostru de apărare a funcţionat în cartierul urban Yakovlevsky: două drone aeriene au fost doborâte. Nu există victime”, a declarat pe Telegram guvernatorul regiunii Viaceslav Gladkov, adăugând că resturi ale aparatelor au căzut pe un drum, în apropierea unei clădiri de locuinţe.
Regiunea Belgorod este situată în vestul Rusiei, la graniţa cu Harkov, pe coasta ucraineană.
Ofensivele cu drone ucrainene împotriva oraşelor ruseşti, în apropierea Ucrainei, în peninsula anexată Crimeea sau în capitala Moscova, au crescut în ultimele luni pe fondul unei contraofensive a Kievului lansată la începutul lunii iunie.
În cursul nopţii de miercuri spre joi, două drone ucrainene au fost distruse deasupra Rostov-pe-Don - centru logistic al armatei ruse - situat în sud-vestul Rusiei, la mai puţin de 150 de kilometri distanţă de Ucraina.
De la începutul războiului în Ucraina, forțele ruse au pierdut 269.210 de soldați, dintre care 580 doar în ultima zi, potrivit raportului de luni, 11 septembrie, al Statului Major General al forțelor armate ucrainene, citat de The Kyiv Independent.
Printre pierderile suferite de Moscova, potrivit estimărilor Kievului, se numără și 4.560 de tancuri, 8.767 de vehicule blindate de luptă, 8.370 de vehicule și rezervoare de combustibil, 5.839 de sisteme de artilerie, 760 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 512 sisteme de apărare aeriană, 315 avioane, 316 elicoptere, 4.628 de drone și 18 ambarcațiuni.
Comisia Electorală Centrală a Rusiei a anunţat că partidul Rusia Unită al preşedintelui Vladimir Putin a câştigat alegerile regionale în cele patru teritorii anexate de Moscova în Ucraina, relatează AFP, citată de News.ro.
Potrivit primelor rezultate publicate pe site-ul Comisiei Electorale, în timp ce numărătoarea este încă în curs, alegătorii din aceste regiuni ocupate din estul şi sudul Ucrainei susţin Rusia Unită.
Kievul şi aliaţii săi occidentali au denunţat scrutinul ca fiind "ilegal".
Alegerile regionale de duminică din Rusia - care se desfăşurau şi în restul ţării - au fost lipsite de emoţie, în ciuda fundalului ofensivei din Ucraina. Desfăşurate pe parcursul a trei zile, de vineri până duminică, Moscova încearcă să îşi legitimeze astfel anexările din Ucraina. Deşi în teritoriile ocupate din est şi sud luptele continuă să facă ravagii, iar armata ucraineană a lansat o contraofensivă, Moscova susţine că scrutinul se desfăşoară echitabil şi fără incidente.
De mai bine de un an şi jumătate, mii de ruşi au fost condamnaţi, uneori la pedepse grele, pentru că au protestat faţă de ofensiva din Ucraina. Nici o opoziţie reală "în afara sistemului" nu este reprezentată în alegeri: opozanţii sunt fie în închisoare, fie în exil.
Prin urmare, rezultatul acestor alegeri, organizate pentru desemnarea guvernatorilor, a deputaţilor regionali şi a consilierilor municipali, nu ar trebui să producă surprize. Preşedinta Comisiei Electorale, Ella Pamfilova, a salutat faptul că alegerile s-au desfăşurat "într-o manieră dinamică, cu puţine încălcări" ale regulilor.
Aceste alegeri au loc cu doar câteva luni înainte de alegerile prezidenţiale prevăzute pentru începutul anului 2024, care l-ar putea confirma pe Vladimir Putin la putere până în 2030.
În cele patru regiuni ucrainene anexate, autorităţile de ocupaţie s-au dat peste cap pentru a prezenta o aparenţă de normalitate, în ciuda luptelor continue. În regiunea Doneţk, alegătorii au predat buletine de vot cu vulturul rusesc cu două capete, în timp ce în regiunea Herson, guvernatorul Vladimir Saldo a declarat ziua de vineri zi liberă pentru ca fiecare cetăţean să îşi poată "exprima poziţia".
În mai multe regiuni din Rusia, unde afluxul de alegători este în mod tradiţional cel mai mare duminică, scrutinul a fost, de asemenea, contaminat de conflict. La Rostov pe Don, un mare oraş din sud-vestul Rusiei, nu departe de Ucraina, care a fost lovit de un atac cu drone în această săptămână, doi alegători intervievaţi de AFP în apropierea unei secţii de votare, duminică, au citat spontan conflictul armat ca fiind principala lor preocupare. "Mai presus de toate, vrem să trăim în pace, noi şi copiii noştri", a declarat Nina Antonova, o specialistă în protecţia muncii în vârstă de 40 de ani.
"Toată lumea este preocupată doar de o singură problemă: războiul. Nu avem alte probleme", a declarat şi Anatoli, un pensionar în vârstă de 84 de ani.
La Moscova, campania electorală a fost abia perceptibilă, afişele candidaţilor, inclusiv ale primarului în funcţie Serghei Sobianin, un aliat al lui Vladimir Putin aflat în funcţie din 2010, fiind rareori văzute pe străzi. În schimb, Serghei Sobianin a fost omniprezent la televizor în ultimele zile, lansând noi linii de trenuri regionale şi o autostradă cu taxă şi inaugurând spitale renovate. Moscoviţii intervievaţi de AFP au declarat că au apreciat direcţia modernă luată de capitala rusă sub conducerea lui Serghei Sobianin. Fără nicio surpriză, acesta a fost reales, potrivit Comisiei Electorale.
La câteva sute de kilometri sud-vest de Moscova, în regiunile de la graniţa cu Ucraina, care sunt în mod regulat ţinta unor atacuri ale Kievului, condiţiile de securitate pentru organizarea scrutinului erau totuşi precare. Preşedinta Comisiei Electorale, Ella Pamfilova, a anunţat deja că votul în oraşul Şebekino, în regiunea Belgorod, a fost "amânat din cauza nivelului ridicat de alertă".
Singura evoluţie politică semnificativă este că, în sudul Siberiei, candidatul Partidului Comunist, Valentin Konovalov, în vârstă de 35 de ani, încearcă să fie reales în regiunea muntoasă Hahassia, slab populată. El se află cu mult în faţa adversarilor săi, potrivit agenţiei oficiale TASS.