Distribuirea de alimente și locurile de muncă sunt din ce în ce mai legate în Afganistam de acordul familiilor cu privire la educația islamică strictă, scrie The Guardian într-un anchetă realizată în opt regiuni din Afganistan privind educația fetelor și a femeilor din țara aflată sub regimul taliban din august 2021, când armata SUA s-a retras.

Când talibanii au revenit la putere în Afganistan în august 2021, Nahid, în vârstă de 24 de ani, era la jumătatea studiilor de economie. Ea spera să lucreze la o universitate după absolvire. În schimb, Nahid își petrece acum diminețile la o școală religioasă din subsolul unei moschei din orașul Herat, din vestul țării, stând pe podea și recitând scripturi împreună cu alte 50 de femei și fete, toate îmbrăcate în negru din cap până în picioare.

Ea știe că talibanii „încearcă să schimbe mentalitatea femeilor”, dar spune că participă la cursuri pentru că „este singura modalitate prin care pot ieși din casă și pot combate depresia”. Stimulentul de 1.000 de afgani (11 lire sterline) pe care îl primește în fiecare lună o ajută, de asemenea.

Povestea lui Nahid nu este neobișnuită. O anchetă realizată de Guardian și Zan Times în opt dintre cele 34 de provincii ale Afganistanului a dezvăluit eforturile deliberate și calculate ale talibanilor de a face studiile religioase singura opțiune educațională disponibilă pentru femeile și fetele din Afganistan.

După ce a exclus femeile și fetele din școlile secundare și din învățământul superior în urmă cu mai bine de patru ani, regimul a construit o rețea extinsă de școli religioase care promovează o nouă alternativă.

Conform rapoartelor, la sfârșitul anului trecut existau peste 21.000 de școli religioase islamice, sau madrasa, în Afganistan. Între septembrie 2024 și februarie 2025, talibanii au construit sau au pus bazele pentru aproape 50 de madrasa noi în 11 provincii.

Școlile sunt conduse de mullahi în moschee sau în casele lor, pentru care primesc un salariu de la ministerul educației. Pentru a asigura personalul școlilor, ministerul a eliberat certificate de predare pentru 21.300 de foști elevi ai madraselor, care le permit să predea la liceu, la nivel de licență sau chiar de masterat la universități.

Citește și:

Talibanii interzic cărțile scrise de femei, iar 18 discipline sunt declarate „în conflict cu Sharia” în universitățile afgane

Familiile au rămas cu puține alternative, deoarece fetele au fost excluse din învățământul secundar și se văd adesea presate sau încurajate să-și înscrie copiii, în special fiicele, la școli religioase.

Mullahii au, de asemenea, un stimulent pentru a umple sălile de clasă, deoarece un număr mai mare de elevi înseamnă un salariu mai mare. În calitate de lideri ai comunității și intermediari pentru ajutor, ei exercită o putere enormă asupra vieții de zi cu zi a majorității oamenilor.

Karima, din provincia sud-vestică Nimroz, și-a retras cele două fiice de la școală la cererea mullahului local. „El a spus că ne va da ajutor alimentar dacă le trimit la cursurile lui”, spune ea. „Dar, în final, nu am primit nimic.”

O altă mamă, Nasreen, spune că i s-a spus: „Trimite-ți fiicele la cursurile noastre religioase sau nu vei primi nimic.”

Rezultatul este o remodelare constantă a normelor comunității. Familiile care se opun se confruntă cu izolarea și foamea. Cele care se conformează își văd adesea fiicele revenind acasă cu o gândire mai rigidă și mai critică, uneori denunțându-și propriii părinți ca „necredincioși”. Chiar și oportunitățile de angajare, sugerează rapoartele, sunt rezervate familiilor ale căror fiice frecventează cursurile religioase.

În școlile primare pentru fete care rămân deschise, impactul este vizibil. Clasele sunt mult mai mici. În Nimroz, o profesoară spune că 57 dintre elevii ei au plecat la madrasa în acest an. „Înainte, fiecare clasă avea patru secții cu 40 de elevi. Acum avem trei secții cu doar 20-25 de elevi.”

Chiar și cei care rămân frecventează adesea ambele instituții, petrecând diminețile la madrasa și după-amiezile la școală, până când presiunea crește și renunță complet la educația non-religioasă.

Între timp, profesorilor experimentați cu diplome universitare li s-a interzis să mai predea. Înlocuitorii lor sunt adesea foști elevi de la madrasa, adolescenți fără pregătire pedagogică, dar cu puternice convingeri ideologice.

În provincia vestică Farah, un director de școală își amintește că i s-a ordonat să concedieze cinci profesori calificați. Unul dintre înlocuitorii lor a fost numit în ciuda faptului că nu știa să citească fluent; singurele sale calificări, spune directorul, erau că avea relații cu oficiali și deținea un certificat de la o școală religioasă.

Citește și:

VIDEO Cuplu britanic, eliberat după ce a fost ținut șapte luni prizonier de către talibani. Cum a fost ajutat să părăsească Afganistanul

Curriculumul din madrasa este restrâns: memorarea Coranului, interpretările talibanilor asupra legii islamice, rolurile de gen și regulile privind îmbrăcămintea și comportamentul. Nu se studiază matematica sau științele.

Manualele sunt importate din Pakistan și tipărite în limba paștună, limba grupului etnic din care a apărut talibanii. Acest lucru se întâmplă chiar și în regiunile în care se vorbește limba dari (dari și paștuna sunt cele două limbi oficiale principale din Afganistan), ceea ce face ca mulți copii să aibă dificultăți în înțelegere.

Activiștii spun că chiar și ajutorul internațional este deturnat pentru a susține madrasele. Într-un caz, rechizitele donate de Unicef unei școli publice au fost deturnate către clasa unui mullah; îngrijitorului școlii i s-a spus să înregistreze rechizitele furate ca fiind „pierdute”, spune un profesor.

Expansiunea madraselor remodelează și piața muncii din Afganistan. Funcționarii publici cu ani de pregătire sunt înlocuiți de adolescenți care au doar certificate de madrasă. În Nimroz, un activist își amintește de o femeie cu diplomă de licență și 20 de ani de experiență la departamentul pentru afaceri feminine, care a fost concediată fără explicații. Locul ei a fost luat de o absolventă de madrasă în vârstă de 17 ani. „Acum toată lumea înțelege. Dacă vrei un loc de muncă, uită de universitate. Du-te la madrasa.”

Mesajul a ajuns la toate nivelurile. Fetele intervievate spun că nu mai visează să devină medici sau ingineri. În schimb, ele consideră certificatele madrasa ca fiind mai sigure și, din ce în ce mai mult, singura calificare care contează.

Pentru Nahid, studenta la economie care s-a simțit obligată să devină elevă la madrasa, paradoxul este crud. Cursurile îi oferă o pauză de la izolare și depresie, dar numai în limitele unei ideologii pe care o respinge. „Dacă stau acasă, o să-mi pierd mințile”, spune ea. „Dacă merg, măcar văd și alte femei.”

Citește și:

Replica talibanilor, după ce Trump a spus că vrea controlul bazei aeriene Bagram din Afganistan: I-am expulzat pe americani din Emirat