Tribunalul Bucureşti obligă Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral şi Institutul Grigore Antipa să comunice studiile de ecotoxicitate care au stat la baza elaborării Raportului Integrat de Mediu pentru proiectul Neptun Deep, în urma unei acţiuni în justiţie formulată de Greenpeace România. Decizia instanței nu este definitivă. Ministerul Energiei precizează că disputa juridică dintre organizația de mediu și autorități nu afectează desfășurarea proiectului Neptun Deep de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră.

ACTUALIZARE 14:00 Reprezentanții Institutului Grigore Antipa au declarat într-o precizare pentru Digi24.ro că încă nu au luat la cunoștință oficial sentința Tribunalului București și că vor lua o decizie dacă o vor ataca sa nu după ce vor primi și analiza motivele judecătorilor.

_______________

Greenpeace România a câștigat în primă instanță procesul cu Institutul Grigore Antipa şi Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, care, potrivit organizației de mediu, „au refuzat sistematic să comunice testele de ecotoxicitate şi documentaţia tehnică depusă în vederea emiterii avizului de gospodărire a apelor, documente ce vizau aspecte de mediu, încălcând astfel liberul acces la informaţiile de interes public”.

Într-o primă decizie dată de Tribunalul București pe 13 noiembrie, „obligă pârâtul Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină Grigore Antipa, să comunice reclamantei (Greenpeace România - n.r.) informațiile solicitate prin cererea înregistrată sub nr. 659/20.02.2024. Obligă pârâta Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, să comunice reclamantei informațiile solicitate prin cererea înregistrată sub nr. 3110/20.02.2024. Cu recurs în 15 zile de la comunicare”.

„Instanţele au transmis un mesaj foarte clar - Administraţia Bazinală şi Institutul Grigore Antipa trebuie să acţioneze în interesul cetăţenilor români şi a mediului înconjurător. Ele nu pot ascunde informaţii de interes public, făcând astfel jocurile poluatorilor. Este dreptul nostru să ştim ce substanţe chimice OMV Petrom şi Romgaz intenţionează să deverseze în Marea Neagră şi cum vor afecta sutele de specii vulnerabile care se adăpostesc în mare”, a declarat Vlad Cătună, coordonator de campanii, Greenpeace România, citat în comunicat.

Digi24.ro a solicitat puncte de vedere de la Institutul Grigore Antipa şi Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral și le vom publica în momentul în care le vom primi.

Greenpeace mai arată că, potrivit Raportului Integrat de Mediu, lucrările de construire, operare şi dezafectarea ulterioară a facilităţilor offshore Neptun Deep prezintă o serie de efecte asupra apei marine, care pot induce un impact direct asupra mării.

„Numai în perioada de operare (aproximativ 20 de ani), vor fi deversate în Marea Neagră peste 5 milioane de metri cubi de apă uzată”, se precizează în comunicat.

Până în prezent, Greenpeace România a acţionat în instanţă companiile OMV Petrom, Romgaz şi autorităţile implicate în procesul de aprobare a proiectului Neptun Deep.

Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral a emis Decizia nr. 10847/13.06.2023 prin care a stabilit că nu este necesară elaborarea studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă (SEICA) pentru proiectul Neptun Deep, potrivit Agerpres.

Însă Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral precizează că beneficiarul proiectului trebuie să efectueze o serie de teste de toxicitate cronică prin care să demonstreze că valorile limită maxime admisibile stabilitate la deversarea în mediul marin prezintă un impact redus asupra ecosistemului acvatic marin. Aceste teste au fost realizate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină Grigore Antipa.

Proiectul Neptun Deep îşi continuă parcursul fără impedimente, în ritm accelerat, iar activităţile de foraj pentru cele zece sonde de exploatare din perimetru sunt derulate conform planificării, utilizând platforma Transocean Barents, precizăează Ministerul Energiei în urma unui comunicatului Greenpeace România.

„Referitor la informaţiile apărute în spaţiul public, care sugerează în mod eronat existenţa unui «pericol major» pentru proiectul Neptun Deep, dorim să clarificăm următoarele: litigiul menţionat în articol nu afectează în niciun fel proiectul Neptun Deep. Acesta vizează solicitări formulate în baza Legii nr. 544/2001 de către un ONG şi adresate Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea Litoral şi Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Grigore Antipa. În consecinţă, orice afirmaţie care leagă acest litigiu de «blocarea» proiectului Neptun Deep este nefondată şi induce publicul în eroare; proiectul Neptun Deep îşi continuă parcursul fără impedimente, în ritm accelerat. Activităţile de foraj pentru cele 10 sonde de exploatare din perimetrul Neptun Deep sunt derulate conform planificării, utilizând platforma Transocean Barents”, se arată într-un comunicat al Ministerului Energiei, citat de Agerpres.

Potrivit sursei citate, proiectul reprezintă o prioritate strategică pentru securitatea energetică a României, iar Ministerul Energiei, împreună cu partenerii săi, asigură implementarea acestuia „în cele mai bune condiţii”.

„Vom duce la bun sfârşit acest proiect strategic, care va dubla producţia de gaz românesc şi va susţine independenţa întregii regiuni faţă de Federaţia Rusă, un obiectiv asumat la nivel european. Oricâte interese vom deranja, nu ne oprim. În joc este energia României, iar fără energie sigură şi accesibilă nu există dezvoltare, nu există viitor”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, citat în comunicat.

Citește și: VIDEO Platforma de foraj pentru proiectul Neptun Deep a ajuns în România