Managementul prost al gropilor de gunoi din marile orașe ar putea aduce României noi sancțiuni din partea UE, arată un raport al Curții de Conturi. Marile probleme sunt netratarea deșeurilor, lipsa colectării selective și a reciclării. Însă adevărata problemă este la marginea localităților, acolo unde se depozitează ilegal tone de deșeuri.
Resturi de materiale de construcții, canapele uzate, căzi și WC-uri folosite. Nu sunt imagini surprinse într-o groapă de gunoi, ci pe un teren chiar din inima Capitalei. Zona Giulești-Sârbi, așa cum este cunoscută de mulți bucureșteni, a ajuns în ultimii ani un adevărat focar de infecții.
- „Ca la țară suntem aici”.
Reporter: De ce spuneți asta?
- „Pentru că ne mănâncă gunoaiele, șobolani, câini. Ne e frică după ora 7 seara să ieșim afară, pe cuvânt”.
Fenomenul deșeurilor aruncate la voia întâmplării a cuprins întreaga țară. La marginea Timișoarei, Capitală Europeană a Culturii, găsim deșeuri din construcții.
Mihai Vălușescu, jurnalist Digi24: Cărămizi, resturi de gresie sau de faianță, de obiecte sanitare sau chiar obiecte de mobilier. Toate aceste lucruri ar fi putut fi aruncate la un centru, însă acolo trebuie să plătim o anumită taxă pentru toate aceste deșeuri.
- „În loc să avem troiene de zăpadă, avem troiene de var și de ciment și de multe alte materiale de construcții”.
- „Avem probleme mari de comportament civilizat, asta e singura chestie, și nu cred că va exista o rezolvare în timp.”
Impasibilă la munții de gunoaie care se aruncă anual, România riscă amenzi usturătoare de la Comisia Europeană. Curtea de Conturi a evaluat situația depozitelor de deșeuri din mai multe județe din țară pe parcursul a șapte ani.
Georgiana Iuzic, jurnalist Digi24: Potrivit unui raport al Curtii de Conturi, gropile de gunoi din marile orașe nu sunt gestionate corespunzător. Mai exact, gunoiul este amestecat la grămadă, nu este tratat iar reciclarea este aproape inexistentă.
Raportul mai arată și că doar o treime din județe au o strategie prin care orice deșeu să fie reciclat și reintrodus pe piață, sub o altă formă.
Szenner Zoltan, vicepresedinte Consiliul Judetean Brașov: „În ultimii 2 ani am tras tare, dar bagheta magică nu am din păcate. Deci, un termen realist-optimist este 4-5 ani. Problema actuală este că nu avem capacități de sortare - tratare. Nici nu are cine să facă investiții atât de mari. Gândiți-vă că SMID-ul (Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor - n.red.) costă peste 100 de milioane de euro.”
Tanczos Barna, ministrul Mediului: „Acele unități administrativ-teritoriale care nu realizează țintele va trebuie să plătească aceste penalități. Nu este corect ca cetățenii dintr-un sat din Maramureș, spre exemplu, să plătească pentru amenda generată de București, Timisoara sau Iași”.
Jurnaliștii Digi24 au cerut puncte de vedere de la toate primăriile de sector față de raportul întocmit de Curtea de conturi, însă până la difuzarea acestui material, nu am primit niciun răspuns. La începutul anului 2021, Nicușor Dan a promis că Bucureștiul va avea în curând o nouă strategie în privința deșeurilor.