Mai mult de jumătate din toate videoclipurile cele mai populare care oferă sfaturi privind sănătatea mintală pe TikTok conţin informaţii eronate, conform unei investigaţii a publicaţiei The Guardian, preluată de News.ro.

Oamenii apelează din ce în ce mai mult la reţelele de socializare pentru sprijin în domeniul sănătăţii mintale, însă cercetările au arătat că mulţi influenceri răspândesc informaţii eronate, inclusiv limbaj terapeutic folosit greşit, soluţii „rapide” şi afirmaţii false.

Cei care caută ajutor se confruntă cu sfaturi dubioase, cum ar fi consumul unei portocale sub duş pentru a reduce anxietatea; promovarea suplimentelor cu o bază de dovezi limitată pentru ameliorarea anxietăţii, cum ar fi şofranul, glicinatul de magneziu şi busuiocul sfinţit; metode de vindecare a traumelor în decurs de o oră; şi îndrumări care prezintă experienţele emoţionale normale ca fiind un semn de tulburare de personalitate borderline sau abuz.

The Guardian a luat primele 100 de videoclipuri postate sub hashtag-ul #mentalhealthtips pe TikTok şi le-a distribuit psihologilor, psihiatrilor şi experţilor universitari, care au analizat dacă postările conţineau dezinformări.

Experţii au stabilit că 52 din cele 100 de videoclipuri care ofereau sfaturi cu privire la tratarea traumelor, neurodivergenţei, anxietăţii, depresiei şi bolilor mintale grave conţineau unele informaţii eronate şi că multe altele erau vagi sau nefolositoare.

David Okai, neuropsihiatru consultant şi cercetător în medicină psihologică la King's College din Londra, care a analizat videoclipurile legate de anxietate şi depresie, a declarat că unele mesaje au folosit în mod greşit limbajul terapeutic, de exemplu folosind bunăstarea, anxietatea şi tulburarea mintală în mod interschimbabil, „ceea ce poate duce la confuzie cu privire la ceea ce implică de fapt boala mintală”.

Multe videoclipuri ofereau sfaturi generale bazate pe o experienţă personală limitată şi pe dovezi anecdotice, care „pot să nu fie universal aplicabile”, a adăugat el.

Mesajele reflectau modul în care „cuvintele scurte, care atrag atenţia, pot eclipsa uneori realităţile mai nuanţate ale activităţii terapeutice calificate” pe social media. De asemenea, videoclipurile au pus prea mult accentul pe terapie. „Deşi există dovezi solide care susţin eficienţa terapiei, este important să subliniem faptul că aceasta nu este magică, o soluţie rapidă sau o soluţie unică”, a spus el.

Dan Poulter, un fost ministru al sănătăţii şi psihiatru NHS care a revizuit videoclipurile despre boli mintale grave, a declarat că unele dintre ele „patologizează experienţele şi emoţiile de zi cu zi, sugerând că acestea echivalează cu un diagnostic de boală mintală gravă”.

„Acest lucru oferă informaţii eronate persoanelor impresionabile şi poate, de asemenea, banaliza experienţele de viaţă ale persoanelor care trăiesc cu boli mintale grave”, a afirmat el.

Amber Johnston, un psiholog acreditat de British Psychological Society care a analizat videoclipurile despre traume, a declarat că, deşi majoritatea videoclipurilor conţineau o fărâmă de adevăr, acestea tindeau să generalizeze excesiv, minimizând în acelaşi timp complexitatea tulburării de stres posttraumatic sau a simptomelor traumatice.

„Fiecare videoclip este vinovat de faptul că sugerează că toată lumea are aceeaşi experienţă a PTSD, cu simptome similare care pot fi uşor explicate într-un filmuleţ de 30 de secunde. Adevărul este că PTSD şi simptomele traumei sunt experienţe foarte individuale care nu pot fi comparate între oameni şi necesită un clinician instruit şi acreditat pentru a ajuta o persoană să înţeleagă natura individuală a suferinţei sale”, a spus ea.

„TikTok răspândeşte informaţii eronate sugerând că există sfaturi şi adevăruri universale secrete care pot face de fapt un spectator să se simtă şi mai rău, ca un eşec, atunci când aceste sfaturi nu vindecă pur şi simplu.”

TikTok a declarat că videoclipurile sunt retrase dacă descurajează oamenii să caute sprijin medical sau promovează tratamente periculoase. Atunci când oamenii din Regatul Unit caută termeni legaţi de afecţiuni de sănătate mintală, cum ar fi depresia, anxietatea, autismul sau tulburarea de stres posttraumatic, aceştia sunt direcţionaţi şi către informaţii NHS.

Chi Onwurah, deputat laburist, a declarat că membrii comisiei pentru tehnologie pe care o prezidează investighează dezinformarea pe social media. „Îngrijorări semnificative” au fost ridicate în cadrul anchetei cu privire la eficacitatea Legii privind siguranţa online (OSA) în „abordarea conţinutului fals şi/sau dăunător online şi a algoritmilor care îl recomandă”, a spus ea.

„S-a constatat că sistemele de recomandare a conţinutului utilizate de platforme precum TikTok amplifică dezinformarea potenţial dăunătoare, precum acest sfat înşelător sau fals privind sănătatea mintală”, a adăugat ea. „Există în mod clar o nevoie urgentă de a aborda deficienţele din OSA pentru a ne asigura că poate proteja siguranţa online a publicului şi sănătatea acestuia.”

Deputatul liberal-democrat Victoria Collins a fost de acord că aceste constatări au fost „condamnabile” şi a îndemnat guvernul să acţioneze pentru a proteja oamenii de „dezinformarea dăunătoare”.

Paulette Hamilton, deputatul laburist care prezidează comitetul pentru sănătate şi asistenţă socială, a declarat că dezinformarea privind sănătatea mintală pe social media este „îngrijorătoare” . „Aceste «sfaturi» de pe social media nu ar trebui să se bazeze pe un sprijin profesional, calificat corespunzător”, a spus ea.

Prof. Bernadka Dubicka, responsabil cu siguranţa online pentru Colegiul Regal al Psihiatrilor, a declarat că, deşi social media ar putea creşte gradul de conştientizare, este important ca oamenii să poată accesa informaţii actualizate, bazate pe dovezi, din surse de încredere. Boala mintală poate fi diagnosticată numai printr-o „evaluare cuprinzătoare din partea unui profesionist calificat în domeniul sănătăţii mintale”, a adăugat ea.

„TikTok este un loc în care milioane de oameni se exprimă, vin să împărtăşească călătoriile lor autentice de sănătate mintală şi găsesc o comunitate de susţinere. Există limitări clare ale metodologiei acestui studiu, care se opune acestei exprimări libere şi sugerează că oamenilor nu ar trebui să li se permită să îşi împărtăşească propriile poveşti. Lucrăm proactiv cu experţi în sănătate de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi NHS pentru a promova informaţii fiabile pe platforma noastră şi pentru a elimina 98% din dezinformările dăunătoare înainte ca acestea să ne fie raportate”, a declarat un purtător de cuvânt al Tik Tok.

Un purtător de cuvânt al guvernului a declarat că miniştrii „iau măsuri pentru a reduce impactul conţinutului dăunător de dezinformare şi dezinformare online” prin Legea privind siguranţa online, care impune platformelor să abordeze astfel de materiale dacă sunt ilegale sau dăunătoare pentru copii.