• Autor: Stiri.Click
  • Publicat: 2023-02-25 13:55:17
  • Sursa:
Peste jumatate dintre spitalele Ministerului Sanatatii sunt mai vechi de 60 de ani si se pot prabusi la cutremur (raport) Imagine

Un raport realizat de Curtea de Conturi în urma auditului făcut în 2022 la spitalele publice aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii arată că salariile personalului medical s-au triplat, comparativ cu anul 2014, însă deficitul de cadre din sistem se menţine. Mai mult, peste jumătate dintre clădirile în care funcţionează spitalele aflate în subordinea directă a Ministerului Sănătăţii sunt mai vechi de 60 de ani, unele dintre ele fiind construite acum mai bine de un secol. Cu toate acestea, în ultimii nouă ani Ministerul a direcţionat 75% dintre fondurile investite către aparatură medicală, şi nu către reabilitarea imobilelor, deşi unele riscă să cadă la un cutremur, fiind încadrate în clasa I de risc seismic.

Imobilele în care funcţionează spitalele aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii sunt vechi, iar aproape un sfert din suprafaţa utilă aferentă acestora a fost încadrată în diverse clase de risc seismic.

Auditul care a vizat performanţele manageriale în spitalele Ministerului din perioada 2014-2021 arată că peste 50% dintre clădiri au o vechime mai mare de 60 ani, 10 dintre acestea având şi peste 100 de ani, iar „aproximativ 15% din numărul clădirilor, reprezentând 20% din totalul suprafeţei utile aferente unităţilor sanitare din subordinea ministerului, sunt încadrate în una din cele 4 clase de risc seismic”.

Conform auditorilor, două unităţi sanitare (Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului “Alessandrescu-Rusescu” şi Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţă “Sf. Spiridon” Iaşi) au în administrare 10 clădiri încadrate în clasa de risc seismic I, în care specialiştii includ clădirile care riscă să se prăbuşească în caz de cutremur.

Nici în ceea ce priveşte siguranţa în caz de incendiu, situaţia în spitalele Ministerului Sănătăţii nu este mai bună.  

46% dintre unităţi nu sunt autorizate ISU.

Deficienţele importante regăsite la majoritatea unităţilor sanitare controlate vizează: 

Totodată, auditorii au constatat că 75% din totalul fondurilor alocate celor 58 de spitale din reţeaua Ministerului Sănătăţii au fost destinate cumpărării de aparatură medicală şi doar 25% dintre acestea au fost pentru construcţii, modernizări, consolidări, reparaţii capitale ale clădirilor.

„Alocarea fondurilor pentru investiţii nu este una transparentă, nefiind identificată o procedură privind criteriile de alocare a acestora”, se arată în auditul Curții de Conturi.

În perioada analizată, din cele 12 obiective de investiţii, anexă la bugetul aprobat al Ministerului Sănătăţii în perioada 2014 - 2021, au fost finalizate doar şapte obiective, celelalte fiind în curs de realizare.

Nu s-a construit nicio unitate sanitară nouă cu paturi, cu excepţia reamenajării Institutului Regional de Oncologie Iaşi. Construcţia Institutului Regional de Oncologie Timişoara, de la data înfiinţării ca obiectiv de investiţii în curs de finalizare în subordinea Ministerului Sănătăţii (anul 2009) şi până la finalul anului 2021, nu a fost demarată, arată raportul Curții de Conturi.

„Mai mult decât atât, din cele opt spitale regionale de urgenţă propuse în Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020 s-au identificat demersuri de realizare doar pentru patru dintre acestea, respectiv trei spitale regionale de urgenţă (Iaşi, Cluj şi Craiova) pentru care Ministerul Sănătăţii gestionează proiectele de construcţie şi care se află în stadiul de proiect tehnic, şi un spital regional de urgenţă la Braşov pentru care UAT Municipiul Braşov a iniţiat o serie de demersuri în anul 2021”, se menţionează în raport.

O altă concluzie a raportului arată că în România nu există un Centru de arşi care ar putea trata cazuri foarte grave şi nici Centre de recuperare medicală a pacienţilor care au suferit arsuri severe. În prezent există doar 37 de paturi în opt unităţi sanitare care pot trata cazuri doar până la o anumită complexitate.

Pe lângă aceste locuri există şi un număr de aproximativ 300 de paturi în spitalele judeţene şi municipale din întreaga ţară, dedicate îngrijirii pacienţilor cu arsură de severitate mică spre medie, care necesită îmbunătăţiri.

„În general, în perioada analizată, au fost alocate fonduri mai mult pentru dotarea cu echipamente medicale pentru unităţile sanitare publice cu compartimente de arşi, respectiv aproximativ 30,8 milioane lei alocaţi de Ministerul Sănătăţii prin transferuri de capital şi 38 milioane de lei prin mecanismul Băncii Mondiale şi mai puţin pentru construcţia/ consolidarea clădirilor aferente spitalelor care tratează arşii (19,4 milioane de lei)”, se precizează în raport.

În ceea ce priveşte dotarea unităţilor sanitare cu echipamente medicale de imagistică, Curtea de Conturi precizează că, aproximativ 53% din totalul celor 58 de spitale au raportat că deţin echipamente de imagistică medicală (CT şi/sau RMN).

În acest context, comparativ cu anul 2014, în anul 2021 a crescut atât numărul unităţilor sanitare care deţin echipamente de tip CT şi/sau RMN, cât şi numărul acestor dotări (numărul de CT-uri a crescut cu 84 %, iar numărul de RMN-uri a crescut cu 114%).

„În ceea ce priveşte managementul resurselor umane, raportul arată cum salariile personalului medical au crescut în medie de trei ori faţă de anul de raportare 2014, însă gradul mediu de ocupare al posturilor vacante de medici a fost de 72%, iar al asistenţilor medicali de 80%.În medie, în perioada analizată, 83% din posturile vacante din sistemul sanitar nu au fost scoase la concurs. În primele 10 specialităţi medicale cu cel mai mare deficit de medici se încadrează: anestezie şi terapie intensivă, psihiatrie, cardiologie, radiologie-imagistică medicală, chirurgie generală, recuperare, medicină fizică şi balneologie, medicină de urgenţă, medicină de laborator, medicină internă şi gastroenterologie”, se menţionează în raport. 

Referitor la managementul resurselor umane, raportul concluzionează necesitatea înfiinţării unei baze de date integrate care să fie actualizată în timp real şi să reflecte numărul de posturi vacante de medici pe specialităţi, cu acces pe nivel de competenţă.  

Totodată, această bază de date ar trebui să reflecte numărul medicilor rezidenţi care au finalizat pregătirea în rezidenţiat şi s-au întors/nu s-au întors la postul pentru care au candidat la concursul de rezidenţiat.

Auditorii publici externi recomandă identificarea şi implementarea unor metode de stimulare a medicilor rezidenţi, în colaborare cu ministerele care au în subordine unităţi sanitare cu reţea proprie, cu autorităţile publice locale şi cu universităţile de specialitate, astfel încât după finalizarea pregătirii aceştia să-şi continue activitatea în spitalele unde sunt încadraţi pe post.

În ceea ce priveşte gestionarea infrastructurii spitaliceşti, Curtea de Conturi recomandă crearea unei platforme integrate, cu acces pe nivel de competenţă, care să cuprindă evidenţa echipamentelor de imagistică medicală şi care să constituie baza analizei investiţiilor viitoare în echipamente de acest fel. De asemenea, auditorii publici externi recomandă ca alocarea fondurilor pentru investiţii să se realizeze în mod transparent, prin utilizarea unei proceduri privind criteriile de alocare a acestora.

„Prin recomandările formulate, Curtea de Conturi îşi propune ca Raportul de audit să constituie un instrument util prin care Ministerul Sănătăţii să-şi îmbunătăţească gradul de realizare al obiectivelor şi politicilor stabilite, inclusiv prin documentele strategice, cu consecinţa creşterii performanţei sistemului de sănătate privit ca ansamblu şi, în mod particular, în domeniile analizate legate de managementul resurselor umane şi gestionarea infrastructurii spitaliceşti”, se mai menţionează în audit.

Primarul General al Capitalei, Nicuşor Dan, a declarat, luni, că informaţiile potrivit cărora Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA) ar fi întrerupt capturarea câinilor de pe domeniul public sunt „eronate”.

Economie 2023-01-30 18:07:39

Oficialii maghiari vor cere Uniunii Europene să prelungească, pentru un an, scutirea de la sancţiunile impuse Rusiei. Exepția permite companiei de rafinare Slovnaft, divizie a grupului ungar MOL, să exporte produse rafinate realizate din ţiţei rusesc, a declarat luni ministrul de Externe Peter Szijjarto.La finalul unei reuniuni cu omologul său din Slovacia, Peter Szijjarto a spus că grupul energetic ungar MOL are nevoie de un an suplimentar pentru a finaliza investiţiile necesare la compania sa slovacă de rafinare Slovnaft, investiţii care ar permite acestei firme să poată face tranziţia la alt tip de petrol decât cel rusesc, transmite Reuters."Este nevoie de încă un an pentru a derula aceste investiții. De aceea, cerem UE să prelungească, pentru un an, scutirea de la regimul sancţiunilor care permite MOL şi Slovnaft, care este o divizie a grupului, să exporte spre Cehia produse rafinate din ţiţei rusesc", a spus Peter Szijjarto.Grupul MOL deţine rafinării în Ungaria şi Slovacia, ţări fără ieşire la mare, dar care sunt alimentate cu ţiţei rusesc prin ramura sudică a oleoductului Drujba. Slovacia primeşte aproape tot ţiţeiul de care are nevoie din Rusia prin conducta Drujba, dar intenţionează ca în decursul acestui an să reducă ponderea ţiţeiului rusesc.În luna aprilie a acestui an, preşedintele director general de la grupul MOL, Zsolt Hernadi, a spus că MOL intenţionează să finanţeze, cu fonduri de la UE, o parte din investiţiile cuprinse între 500 şi 700 milioane de dolari, care sunt necesare pentru ca rafinăriile sale Dunărea şi Slovnaft să utilizeze şi alt tip de petrol decât ţiţeiul rusesc Ural."Am dori să fim în măsură să decidem liber, la finele lui 2025, cu privire la când, cât de mult şi ce tip de petrol vrem să livrăm şi la ce rafinărie... la finele lui 2025 sau începutul lui 2026", a declarat Zsolt Hernadi.Potrivit acestuia, anul trecut doar aproximativ 5% din petrolul utilizat de rafinăria Slovnaft a fost non-rusesc, însă acest procent ar urma să crească până la 30-35% sau două milioane de tone, la finele lui 2023.

Economie 2023-07-03 15:08:07

Suntem în anul patru de când ruşii au început războiul total din Ucraina şi este peste un deceniu când Federaţia Rusă suportă sancţiuni internaţionale. Nivelul de măsuri luate împotriva economiei unei ţări agresive a fost crescut treptat şi încă mai este loc de presiune. S-a făcut totuşi o greşeală, explică invitatul meu de astăzi, Tom Keatinge, de la Royal United Services Institute: "liderii internaționali au sugerat că sancțiunile vor fi o soluție instantanee și că vor opri practic economia rusă peste noapte, ca un întrerupător de lumină." Dar efectele se resimt deja, iar economia rusă scârţâie.

Economie 2025-04-11 13:07:59

CĂDEREA PARISULUILa nici două luni după ce armatele germane invadau Europa de Vest, Paris, capitala Franței, cădea în mâinile lui Hitler. Orașul nu a fost apărat, ca să nu fie distrus. Tancurile germane au intrat fără niciun fel de opoziție în capital Franței. Trupele franceze evacuaseră Paris cu o zi înainte. Parizienii s-au trezit cu dușmanul pe străzi. La două zile după căderea Parisului, mareșalul Phillipe Petain, erou național după bătălia de la Verdun din Primul Război Mondial, devine premier și cere armistițiu cu Hitler.VICTORIE BRITANICĂMarea Britanie câștigă războiul pentru insulele Falkland, după 74 de zile de lupte cu Argentina. Junta militară de la Buenos Aires accepta înfrângerea în fața britanicilor. 255 de britanici și 649 de argentinieni au murit în lupte. Argentina credea că va câștiga repede. Dar Margaret Thatcher a ordonat trimiterea unei flote uriașe în Falkland. Regimul militar din Argentina a căzut la scurt timp dupăînfrângere. Insulele Falkland și cei 3.600 de locuitori, rămân și astăzi un teritoriu britanic de peste mări.ÎNTOARCEREA PARȚIALĂ A TEZAURULUIÎn portul Constanța a ajuns nava "Prințesa Maria", care venea de la Odesa și avea la bord rămășițele lui Dimitrie Cantemir și o mică parte din Tezaurul aflat la ruși. Sicriul domnitorului moldovean fusese descoperit din întâmplare, când se construia metrol din Moscova. Din Tezaur, sovieticii au returnat doar documente și hârtii. Din acest transport au lipsit aurul, bijuteriile și alte bunuride valoare. Chiar și din sicriul lui Dimitrie Cantemir lipseau bijuteriile. Tezaurul României e încă la ruși.

Economie 2023-06-14 08:38:24

Aproximativ 40 de mandate de arestare au fost emise şi s-au confiscat bunuri în valoare de 520 de milioane de euro într-o operaţiune uriașă a Parchetului European (EPPO), denumită „Moby Dick”, în care s-au făcut percheziţii în întreaga Europă pentru destructurarea unei rețele de fraudare a TVA prin metoda „carusel”, cu facturi false estimate la 1,3 miliarde de euro, care acţiona în UE şi în care este implicată mafia italiană.

Economie 2024-11-14 18:20:40

Tot mai mulți germani îi cer cancelarului Olaf Scholz să plafoneze prețul kebapului, care a crescut mult în ultimii 2 ani din cauza inflației. Apar și propuneri de a-i subvenționa pe comercianți pentru a putea menține scăzut prețului unuia dintre felurile de mâncare favorite în Germania, relatează The Guardian.

Economie 2024-05-07 12:05:15

Este nevoie de „o abordare onestă şi realistă” pentru acordarea unor majorări salariale în sistemul sanitar, cu atenție pentru a nu decalajul între angajaţi, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, la emisiunea „În fața ta”, de la Digi24. Ministrul este de părere că protestele sunt justificate și a precizat că în educaţie măririle salariale au fost mai consistente decât în domeniul medical.

Economie 2024-02-11 19:00:24

Selecţionata Poloniei a învins echipa Arabiei Saudite cu scorul de 2-0, 1-0 la pauză, sâmbătă, pe Education City Stadium din Doha, într-un meci din Grupa C a Cupei Mondiale de fotbal din Qatar. În urma acestui rezultat, Polonia urcă pe primul loc în grupă.

Economie 2022-11-26 17:17:05