Diplomaţia rusă a anunţat miercuri că talibanii ar putea numi un ambasador la Moscova, o nouă măsură vizând să accelereze o apropiere în curs între Rusia şi Kabul, izolat pe scena internaţională, relatează AFP, preluată de Agerpres.

”Partea rusă a decis să ridice nivelul reprezentanţei diplomatice a Afganistanului la Moscova la cel de ambasadă”, a anunţat într-un comunicat Ministerul rus de Externe.

Moscova a anunţat această decizie după o întâlnire între emisarul Kremlinului pentru Afganistan, Zamir Kabulov, ambasadorul rus la Kabul Dmitri Jirnov şi şeful diplomaţiei talibane Amir Khan Muttaqi şi ministrul ministrul taliban de Interne Sirajuddin Haqqani.

Potrivit diplomaţiei ruse, cei doi lideri  talibani şi-au exprimat ”recunoştinţa profundă faţă de această măsură (posibilitatea de a numi un ambasador), care demonstrează angajamentul sincer” al Moscovei de a ”stabili un parteneriat deplin”.

Acest anunţ intervine la şase zile după ce Curtea Supremă a Rusiei a anunţat că a validat retragerea talibanilor de pe lista Rusiei cu organizaţii teroriste, o măsură simbolică menită să consolideze relaţiile dintre Moscova şi regimul de Kabul care este izolat pe scena internaţională, relatează AFP."Decizia intră în vigoare imediat", a declarat judecătorul responsabil de acest caz, Oleg Nefedov. Rusia a înscris talibanii pe lista sa cu organizaţii teroriste în anul 2003, deşi a primit reprezentanţi ai acestora de mai multe ori înainte ca talibanii să preia puterea la Kabul în august 2021, după care Statele Unite s-au văzut nevoite să-şi retragă ultimele trupe din Afganistan. De atunci, delegaţii ale talibanilor au venit în diferite ocazii la Moscova şi au participat acolo la conferinţe pe tema soluţionării conflictelor din Afganistan.Moscova a încercat în acest timp să-şi normalizeze relaţiile cu noul guvern afgan, pe care-l consideră un potenţial partener economic şi de asemenea în combaterea terorismului.

Guvernul condus de talibani nu a fost recunoscut oficial deocamdată de nicio ţară, în special din cauza situaţiei dezastruoase a drepturilor femeilor din Afganistan. Cu toate acestea, pe lângă Rusia, Pakistanul, China, Iranul şi majoritatea ţărilor din Asia Centrală menţin de facto relaţii diplomatice cu autorităţile afgane.Apropierea dintre Moscova şi Kabul pare că s-a accelerat după atentatul comis în apropiere de Moscova pe 22 martie 2024, când 145 de persoane au fost ucise într-o sală de concerte de patru terorişti ai grupării Statul Islamic-Khorasan (SI-K), o ramură a grupării Statul Islamic şi care este activă mai ales în Afganistan.În iulie 2024, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că îi consideră pe talibani drept "aliaţi în lupta împotriva terorismului", iar la sfârşitul anului el a promulgat o lege care permite autorităţilor ruse să elimine numele unei grupări de pe lista organizaţiilor teroriste şi interzise în Rusia. Conform actului normativ, interdicţia impusă unei organizaţii poate fi "suspendată temporar" de instanţe din Rusia dacă există "dovezi reale" că o astfel de grupare a încetat să promoveze "terorismul".În octombrie anul trecut, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a cerut Occidentului să ridice sancţiunile impuse Afganistanului şi să îşi asume responsabilitatea pentru reconstrucţia acestei ţări devastate de decenii de război.La rândul său, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, fostul ministru al apărării Serghei Şoigu, a venit în decembrie la Kabul, o vizită inedită a unui oficial străin de rang înalt şi în timpul căreia el a subliniat dorinţa Rusiei de a consolida cooperarea cu Afganistanul.Mulţi dintre actualii lideri talibani au luptat în anii '80 în războiul purtat atunci împotriva Uniunii Sovietice.