Comportamentul lui Donald Trump din ultimele săptămâni a provocat îngrijorări în tabăra sa, că ar putea suferi de de tulburare de stres post-traumatic (PTSD), deoarece ar fi vizionat „iar și iar” filmarea cu atentatul asupra sa la un miting din Pennsylvania, transmite The Independent. Astfel, publicația a discutat cu câțiva experți, iar unii dintre ei au spus că aceste acțiuni ar fi semn de narcism, nu de sindrom post-traumatic.

„Se uită la acel clip de șapte secunde care arată cât de aproape a fost de a fi împușcat direct în cap - din nou și din nou și din nou”, a declarat republicanul apropiat campaniei sale pentru Vanity Fair. „S-ar putea să aibă cu adevărat PTSD”.

 Un oficial al campaniei a confirmat că atentatul continuă să-l afecteze pe Trump și a adăugat că „a trecut prin multe”.

Deci, Trump are cu adevărat simdrom posttraumatic nediagnosticat din cauza acelui atac asupra sa?

The Independent a vorbit cu câțiva experți pentru a afla. Mai degrabă decât PTSD, un expert renumit a spus că obiceiul lui Trump de a revedea momentul în care a fost împușcat este mai probabil un semn al „narcisismului” fostului președinte.

„Dacă se uită tot timpul la acel clip, în opinia mea, nu se uită la asta din perspectiva PTSD, ci dintr-o perspectivă de «uitați-vă la acest eveniment care mi s-a întâmplat, am luat un glonț pentru democrație»”, a declarat dr. Seth Norrholm, specialist în tulburare de stres post-traumatic și director al centrului de neuroștiințe pentru anxietate, stres și traumă la Wayne State University School of Medicine din Detroit, pentru The Independent.

„Pentru el, este mai mult despre a-și revizita propria luptă în contextul serviciului militar”.

El a adăugat: „Pe scurt, narcisismul a umbrit răspunsul post-traumatic”.

Norrholm definește un narcisist ca fiind o persoană cu „un sentiment ridicat de importanță, care nu crede că regulile i se aplică”. Un narcisist ar putea folosi „înșelăciunea și viclenia pentru a avansa în viață” și poate prezenta adesea „elemente de sociopatie”.

Norrholm a indicat comportamentul lui Trump imediat după împușcătură.

Când trăgătorul Thomas Matthew Crooks a deschis focul la mitingul lui Trump din Butler, Pennsylvania, pe 13 iulie, fostul președinte s-a adăpostit în spatele podiumului, iar agenții Serviciului Secret s-au aruncat asupra lui.

După ce agenții l-au împușcat mortal pe trăgător, au încercat să-l îndepărteze pe Trump de pe scenă. Cu fața acoperită de sânge, Trump s-a oprit pentru un moment pentru a-și ridica pumnul în aer și a strigat  „luptați” de trei ori către mulțime.

Norrholm a explicat că s-ar aștepta ca o victimă a unei tentative de asasinat să simtă „un nivel extrem de frică” și să existe un „instinct a se proteja pentru a supraviețui”.

„Ce este puțin diferit în această situație este că vorbim despre cineva cu un nivel extrem de narcisism”, a spus el. „Ceea ce am văzut de la Trump a fost reacția de a ridica pumnul în aer către mulțime, de a spune «luptați» de trei ori, și asta este puțin bizar”.

„Este posibil ca în acele câteva secunde în care și-a dat seama că a supraviețuit, să fi avut această explozie de adrenalină... îi vine în minte că va face ceva în legătură cu asta... să facă o poveste, să obțină acele oportunități de fi fotografiat”.

Pentru Norrholm, există un alt motiv pentru care expertul în PTSD nu este convins că Trump suferă de această tulburare: deoarece este, de obicei, prea devreme pentru un astfel de diagnostic.

Reacțiile și răspunsurile în zilele și săptămânile imediat după un eveniment traumatic sunt caracterizate ca „o reacție acută la stres”, nu sindrom posttraumatic, potrivit lui Norrholm.

„Nu ar fi surprinzător să auzim că pot exista consecințe psihologice, ruminând asupra lor, reexperimentându-le”, a spus el.

„Dar nu considerăm cu adevărat că este PTSD sau o tulburare până când aceste simptome devin consistente pe o perioadă de timp”.

Laurie Kramer, profesor de psihologie aplicată și director al programului de onoare universitară la Northeastern University din Boston, nu a dorit să comenteze direct asupra sănătății mintale a fostului președinte din motive etice.

Cu toate acestea, vorbind despre comportamentele în general, a spus că nu este neobișnuit ca cineva cu PTSD să continue să se gândească la — sau să „persevereze” asupra — evenimentului care i-a traumatizat.

Pe lângă faptul că a vizionat în mod repetat înregistrările atacului, în săptămânile de la atac, Trump a vorbit și public despre împușcătură de mai multe ori în interviuri cu media, mitinguri și discursuri de campanie.

„Oamenii pot continua să se gândească la eveniment, dorind să vorbească despre el în mod repetat, derulând evenimentele în mintea lor”, a explicat Kramer.

„Probabil că aceasta este o strategie de a face față, de a-și da seama de ce s-a întâmplat și ce înseamnă pentru ei - ei chiar se luptă să răspundă”.

Kramer a adăugat: „Știm că persoanele care au experimentat un stres semnificativ, cum ar fi acesta, pot avea dificultăți de concentrare, memoria lor ar putea fi afectată”.

Cu toate acestea, ea a adăugat: „Majoritatea oamenilor care au experimentat un eveniment traumatic nu continuă să vorbească despre el pentru a obține simpatie și sprijin din partea altora - mai degrabă încearcă în mod activ să facă față stresului pe care l-au experimentat”.

The Independent a contactat echipa de campanie a lui Trump pentru comentarii.