Această propunere este rezultatul unei anchete ordonate de guvernul suedez în 2024, anul aderării Suediei la NATO, pentru a examina în ce mod forţele armate naţionale ar putea fi asigurate că dispun de efective în caz de conflict.
Această ţară scandinavă a renunţat la secole de nealiniere militară pentru a adera la Alianţa Atlantică după ce Rusia a declanşat în 2022 invazia sa împotriva Ucrainei.
Suedia, care are 10,5 milioane de locuitori, traversează „o perioadă gravă”, a declarat ministrul suedez al apărării Pal Jonson, în timpul unei conferinţe de presă. Şi prin urmare „realizăm în prezent investiţii foarte importante în apărarea militară”, a adăugat el.
În afară de investiţiile importante în material deja anunţate, trebuie de asemenea să se asigure că personalul disponibil este suficient, a subliniat Jonson.
Comisia de anchetă sugerează astfel majorarea la 70 de ani a vârstei la care foştii ofiţeri pot fi rechemaţi în serviciul militar, comparativ cu 47 de ani în prezent.
Ea propune de asemenea suprimarea oricărei limite pentru desfăşurarea militară a foştilor ofiţeri rechemaţi.
În prezent, „obligaţia de desfăşurare” este menţinută timp de maxim 10 ani după ultima perioadă militară efectuată, însă comisia de anchetă este favorabilă unei suprimări a acestui termen şi plasării celor care nu au servit timp de 10 ani sau peste în forţa de rezervă a armatei.
Aceste propuneri vor fi examinate în perspectiva prezentării unui proiect de lege în Parlament la începutul anului viitor, a declarat ministrul.
După sfârşitul Războiului Rece, Suedia şi-a redus în mod considerabil cheltuielile în materie de apărare, concetrându-şi eforturile militare pe misiunile internaţionale de menţinere a păcii.
Însă ea a făcut un pas înapoi după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014 şi a început să-şi majoreze cheltuielile militare.
În 2017, această ţară a reintrodus serviciul militar obligatoriu, la şapte ani după ce îl abandonase.
În martie, guvernul a anunţat că va majora cheltuielile de apărare cu circa 300 de miliarde de coroane (27,7 miliarde de euro) în timpul următorului deceniu, pentru a le aduce la 3,5% din PIB până în 2030.