Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a respins sâmbătă cererea Kievului de a primi muniţii cu fragmentaţie şi arme incendiare cu fosfor, explicând că Alianţa Nord-Atlantică nu furnizează asemenea armament.

„NATO nici nu a recomandat, nici nu a furnizat aceste tipuri de arme. Noi livrăm artilerie şi alte tipuri de arme, dar nu bombe cu fragmentaţie”, a declarat Stoltenberg pentru postul RTL/ntv la Conferinţa de securitate de la Munchen, citat de Agerpres.

Înalta oficialitate aliată a spus că în general Occidentul ar trebui să evite prudenţa excesivă în ceea ce priveşte livrările sale de arme pentru Ucraina, el avertizând cu privire la consecinţele unei eventuale victorii a Rusiei în războiul lansat în urmă cu aproape un an împotriva ţării vecine.

„Unii sunt îngrijoraţi că sprijinul nostru pentru Ucraina riscă să ducă la escaladare. Dar riscul cel mai mare este dacă Putin câştigă”, întrucât lumea ar deveni mai periculoasă şi Occidentul mai vulnerabil, a declarat Jens Stoltenberg. În opinia sa, în acest scenariu preşedintele rus şi alţi lideri autoritari vor crede că „pot folosi forţa pentru a obţine ceea ce doresc”, ceea ce ar fi un mesaj eronat.

În acest context, a continuat Stoltenberg, aliaţii Ucrainei trebuie să îi livreze acesteia ceea ce are nevoie pentru a câştiga şi pentru a se afirma ca o naţiune independentă suverană în Europa.

Vineri, tot în cadrul Conferinţei de securitate de la Munchen, vicepremierul ucrainean Olaksandr Kubrakov a solicitat muniţii cu fragmentaţie şi arme incendiare cu fosfor pentru dotarea armatei ucrainene. Ambele tipuri de arme sunt extrem de controversate, iar muniţiile cu fragmentaţie sunt interzise de o convenţie internaţională încheiată la Oslo în 2008, care nu a fost semnată însă nici de Ucraina, nici de Rusia.

Declaraţiile lui Kubrakov au fost susţinute sâmbătă şi de ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba, care a explicat că, întrucât Ucraina nu este parte semnatară a convenţiei respective, ţara sa le poate utiliza în mod legal. În plus, Kievul are dovezi că Rusia foloseşte deja muniţie cu fragmentaţie pe front.

Muniţiile cu fragmentaţie sunt rachete şi bombe care se dezintegrează deasupra ţintei şi eliberează numeroase încărcături explozive de mici dimensiuni (submuniţii), în timp ce muniţiile cu fosfor pot cauza arsuri grave.

Pe 24 februarie 2022, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o „operaţiune militară specială de denazificare” a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.