Niveluri-record de cheltuieli. Cei 32 de membri ai NATO au cheltuit în total 1.303 miliarde de dolari pentru apărare anul trecut, depășind previziunile, 22 dintre membri atingând obiectivul de 2% din PIB, relatează Euractiv.
Cifrele publicate joi de alianța militară occidentală arată niveluri record ale cheltuielilor membrilor săi, totalizând 468 miliarde de dolari (412 miliarde de euro) în Europa și Canada, dintre care 38% au fost destinate achiziționării de echipamente majore. În același timp, Statele Unite au reprezentat 818 miliarde de dolari (720 miliarde de euro).
Potrivit documentului, în anul precedent, 2023, membrii NATO au cheltuit cu 200 de miliarde de dolari (176 miliarde de euro) mai puțin pentru apărare, ceea ce indică o creștere de 19%.
Un total de 22 de țări au îndeplinit, de asemenea, obiectivul de a cheltui 2% din PIB pentru apărare. Estimările inițiale publicate la începutul anului presupuneau că 23 de țări vor atinge acest obiectiv, dar Muntenegru nu a reușit. Cifrele se bazează pe prețurile din 2021.
Capitalele europene s-au angajat ferm să crească cheltuielile militare în fața agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, lansată în urmă cu trei ani – în special la îndemnul președintelui american de atunci, și acum din nou, Donald Trump, care a amenințat că nu va ajuta țările care nu investesc mai mult în echipamente militare.
Poziția defensivă a Washingtonului pe Vechiul Continent, care este acum în declin, a presat țările rămase în urmă să-și dubleze promisiunile.
Belgia (1,29 %), Italia (1,5 %) și Spania (1,24 %) – trei țări care se află în mod tradițional în coada clasamentului – au promis sume importante de bani pentru a atinge obiectivul de 2 %. Canada nu atinge nici ea obiectivul (1,45 %).
Unii actori importanți în domeniul securității se luptă să se mențină la suprafață, cum ar fi Regatul Unit (2,33%), Germania (2,1%) și Franța (2,03%).
Conform datelor, cea mai mare parte a fondurilor este direcționată către flancul estic – zona de frontieră cu Rusia, statele baltice și Polonia. Grecia rămâne, de asemenea, un cheltuitor tradițional.
Aceasta creează un context dificil pentru discuțiile cu Washingtonul.
Washingtonul face presiuni pentru a crește ținta cheltuielilor pentru apărare de la 2 la 5% din PIB. Discuțiile sunt în curs, diplomații NATO sugerând că s-ar putea ajunge la un compromis în jurul valorii de 3% sau 3,5%. O decizie finală va fi luată la summitul liderilor de la Haga, la sfârșitul lunii iunie.
Obiectivul regulat pentru cheltuielile de apărare ar putea fi „stabilit la 3,5%, cu o majorare de 1,5%” pentru domeniile nemilitare, a declarat săptămâna trecută premierul suedez Ulf Kristersson.
Există o „discuție în curs” în cadrul NATO cu privire la stabilirea unui obiectiv pentru „apărarea civilă, pregătirea și sprijinul acordat Ucrainei”, a mai spus suedezul, adăugând un nou element de dezbatere înaintea summitului.