• Autor: Stiri.Click
  • Publicat: 2024-09-18 11:53:59
  • Sursa:
Sondaj INSCOP. 68% dintre romani spun ca imigrantii ajuta economia. Ce cred despre stimularea intoarcerii compatriotilor din Diaspora Imagine

Două treimi dintre români văd imigranții mai degrabă ca pe o oportunitate pentru România pentru că ajută economia prin preluarea acelor locuri de muncă neocupate de români și susțin acordarea de stimulente financiare pentru ca românii din Diaspora să se întoarcă în țară, potrivit sondajului de opinie realizat de INSCOP Research, în această lună.

În plus, o treime dintre români văd libertatea într-o formulă echilibrată și anume ca propria libertate să nu afecteze libertatea celorlalți.

„Peste două treimi dintre respondenți au o atitudine tolerantă față de imigranții veniți să muncească în țara noastră, în condițiile în care există locuri de muncă disponibile neocupate de români, însă în același timp își doresc ca țara să stimuleze financiar revenirea concetățenilor noștri, plecați la muncă în străinătate. Tinerii, persoanele cu studii superioare și medii, precum și locuitorii din București sunt mai toleranți decât media populației. De asemenea, persoanele cu educație primară și locuitorii de la sate sunt cei mai entuziaști susținători ai sprijinului statului pentru revenirea în țară a românilor plecați să muncească în străinătate”, a afirmat directorul INSCOP Research Remus Ștefureac, printr-un comunicat de presă.

Doar 25.1% dintre români sunt de părere că imigranții care vin în țara noastră pentru a-și găsi un loc de muncă reprezintă mai degrabă o amenințare pentru România din cauză că iau locurile de muncă ale românilor care sunt nevoiți să plece în străinătate, mai indică sondajul INSCOP. În schimb, 68.1% dintre respondenți văd imigranții mai degrabă ca pe o oportunitate pentru România deoarece ajută economia prin preluarea acelor locuri de muncă neocupate de români. 6.8% nu știu sau nu răspund.

De asemenea, consideră că imigranții sunt mai degrabă o oportunitate pentru România deoarece ajută economia prin preluarea acelor locuri de muncă neocupate de români un procent de 78,5% din persoanele între 18 și 29 de ani, 67,0% din cele cu vârsta între 30 și 44 de ani, 61,6% dintre cele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 69,6% dintre cele cu vârsta peste 60 de ani. Împărtășesc această părere 47,3% dintre persoanele cu educație primară, 74,3% dintre cele cu educație medie și 77,8% dintre persoanele cu educație superioară, respectiv 80,6% dintre locuitorii din București, 72,3% dintre locuitorii din urbanul mare, 75,6% dintre locuitorii din urbanul mic și 60,1% dintre locuitorii din rural.

Sunt de acord cu acordarea de stimulente financiare pentru ca românii din Diaspora să se întoarcă în țară 67.4% dintre români, în timp ce 31.5% sunt împotriva unei asemenea idei și 1.1% nu știu sau nu răspund.

Totodată, sunt de acord cu acordarea de stimulente financiare pentru ca românii din Diaspora să se întoarcă în țară 67,8% dintre persoanele între 18 și 29 de ani, 70,2% dintre cele cu vârsta între 30 și 44 de ani, 64,3% dintre cele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 67,6% dintre cele cu vârsta peste 60 de ani. Împărtășesc această părere 87,7% dintre persoanele cu educație primară, 67,3% dintre cele cu educație medie și 44,0% dintre persoanele cu educație superioară, respectiv 59,5% dintre locuitorii din București, 51,9% dintre locuitorii din urbanul mare, 61,3% dintre locuitorii din urbanul mic și 79,7% dintre locuitorii din rural.

„Pentru mai mult de jumătate dintre români libertatea înseamnă fie ca propria libertate să nu afecteze libertatea celorlalți și să aibă cât mai multe drepturi și libertăți (de expresie, de vot, de asociere, respectarea vieții private). Tinerii de 18-29 de ani văd însă libertatea în formula cea mai diversă și mai extinsă (să aibă cât mai multe drepturi, propria lor libertate să nu o afecteze pe a celorlalți, să aibă posibilitatea de a lua decizii fără nicio constrângere externă, să trăiască într-o societate fără discriminări de etnie, rasă, religie, vârstă sau gen). Persoanele de peste 60 de ani valorizează mai mult decât restul categoriilor ideea de a trăi într-o societate în care să nu se teamă de opresiuni, efect probabil al amintirilor din perioada comunistă. Votanții PSD valorizează mai mult decât votanții altor partide idee ca propria lor libertate să nu o afecteze pe a celorlalți, votanții PNL apreciază mai mult decât susținătorii altor partide ideea de a avea cât mai multe drepturi și libertăți, iar votanții USR pun preț mai mare decât alte bazine electorale pe posibilitatea de a lua decizii fără nicio constrângere externă. Pe de altă parte, în ansamblu, modul în care înțeleg libertatea votanții tuturor partidelor este destul de echilibrat între cele 5 tipuri de definiții măsurate în sondaj”, a mai explicat Remus Ștefureac.

Întrebați care este cel mai important lucru pentru a se simți liberi, 33.1% au ales varianta „propria mea libertate să nu afecteze libertatea celorlalți”, 20.5% ”să am cât mai multe drepturi și libertăți (de expresie, de vot, de asociere, respectarea vieții private)”, 16% „să trăiesc într-o societate fără discriminări de etnie, rasă, religie, vârstă sau sex”. Varianta ”să am posibilitatea de a lua decizii fără nicio constrângere externă” este indicată de 11.4% dintre respondenți și varianta ”să trăiesc într-o societate în care să nu mă tem de opresiuni” de 10.1%. 8.8% nu știu sau nu răspund la întrebare, iar 0.1% indică alt lucru.

Astfel, dintre persoanele cu vârsta între 18 și 29 de ani, aleg varianta „propria mea libertate să nu afecteze libertatea celorlalți” 23,8%, în timp ce varianta „să am cât mai multe drepturi și libertăți (de expresie, de vot, de asociere, respectarea vieții private)” este preferată de 24,6%. Varianta „să trăiesc într-o societate fără discriminări de etnie, rasă, religie, vârstă sau sex” este preferată de 16,8% din populația cu vârsta între 18 și 29 de ani, varianta ”să am posibilitatea de a lua decizii fără nicio constrângere externă” de 19,9%, iar varianta „să trăiesc într-o societate în care să nu mă tem de opresiuni” este preferată de 3,8%. Un procent de 11% dintre aceștia a spus că nu știe sau nu răspunde.

Dintre persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani, 36,5% aleg varianta „propria mea libertate să nu afecteze libertatea celorlalți”, în timp ce varianta „să am cât mai multe drepturi și libertăți (de expresie, de vot, de asociere, respectarea vieții private)” este preferată de 14,2%. Varianta „să trăiesc într-o societate fără discriminări de etnie, rasă, religie, vârstă sau sex” este preferată de 20,6% din populația cu vârsta între 30 și 44 de ani, varianta „să am posibilitatea de a lua decizii fără nicio constrângere externă” de 8,6%, iar varianta” să trăiesc într-o societate în care să nu mă tem de opresiuni” este preferată de 11,7%. 8% nu știu sau nu răspund.

Dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani, 35,4% aleg varianta „propria mea libertate să nu afecteze libertatea celorlalți”, în timp ce varianta „să am cât mai multe drepturi și libertăți (de expresie, de vot, de asociere, respectarea vieții private)” este preferată de 27,3%. Varianta „să trăiesc într-o societate fără discriminări de etnie, rasă, religie, vârstă sau sex” este preferată de 16,8% din populația cu vârsta între 30 și 44 de ani, varianta ”să am posibilitatea de a lua decizii fără nicio constrângere externă” de 9,3%, iar varianta” să trăiesc într-o societate în care să nu mă tem de opresiuni” este preferată de 6,8%. 4,4% nu știu sau nu răspund.

Dintre persoanele cu vârsta peste 60 de ani, 32,9% aleg varianta ”propria mea libertate să nu afecteze libertatea celorlalți”, în timp ce varianta ”să am cât mai multe drepturi și libertăți (de expresie, de vot, de asociere, respectarea vieții private)” este preferată de 17,2%. Varianta ”să trăiesc într-o societate fără discriminări de etnie, rasă, religie, vârstă sau sex” este preferată de 11% din populația cu vârsta între 30 și 44 de ani, varianta „să am posibilitatea de a lua decizii fără nicio constrângere externă” de 11,1%, iar varianta” să trăiesc într-o societate în care să nu mă tem de opresiuni” este preferată de 15,4%. 12% nu știu sau nu răspund.

Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research, membru corporate al rețelei globale Esomar, la comanda Institutului pentru Libertate și Democrație. Datele au fost culese în perioada 11-16 septembrie a.c., iar metoda de cercetare a fost cea a interviului prin intermediul chestionarului.

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1.102 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.

NATO a adoptat miercuri, la summitul de la Madrid, noul Concept Strategic, care prevede contracararea ameninţărilor generate de Rusia şi de China. În plus, documentul include și invitația oficială către Finlanda şi Suedia pentru ca cele două state să devină membre ale Alianței.

Economie 2022-06-29 17:33:57

Iulia Seniuk, cunoscută cu numele de scenă Josephine Jackson, actriță de filme pentru adulți ucraineană care a adunat peste 200 de milioane de vizualizări pe platformele dedicate, își folosește statutul de celebritate pentru a strânge fonduri pentru soldații ucraineni care au suferit amputări în război.

Economie 2024-03-27 14:48:33

După mai bine de o săptămână caniculară, azi temperaturile sunt chiar și cu  15 de grade mai mici față de ieri. Răcirea vremii vine după o noapte cu furtuni și vijelii violente, care au făcut ravagii în mai multe orașe. Meteorologii transmit că de mâine însă revine canicula.

Economie 2023-07-27 10:14:41

Dosarul privind aderarea României la Spațiul Schengen se află pe ordinea de zi a Consiliului JAI de joi, în ciuda opoziției Austriei care și-ar fi dorit scoaterea României și a Bulgariei și păstrarea Croației. Agerpres a realizat o cronologie cu momentele care au făcut ca România să aștepte aproape 11 ani ca să intre în Schengen.

Economie 2022-12-07 19:34:11

Companiile din Occident care și-au continuat operațiunile în Rusia după ce Moscova a invadat Ucraina au generat profituri de miliarde de dolari, dar Kremlinul le-a blocat accesul la bani în încercarea de a pune presiune pe țările „neprietenoase”, scrie Financial Times.

Economie 2023-09-20 08:00:27

Actorul Michael Newman, cunoscut mai ales pentru rolul lui Mike „Newmie” Newman din serialul „Baywatch”, a murit la vârsta de 68 de ani. Newman a fost diagnosticat în 2006 cu boala Parkinson.

Economie 2024-10-22 23:46:32

Estonia observă tot mai multe perturbări vizând navigaţia prin satelit GPS, pe care le pune pe seama activităţii de bruiaj în Rusia vecină.

Economie 2024-04-05 09:27:28

Economia din Gaza se află în „ruine” și are mai puțin de o șesime din dimensiunea pe care o avea înainte ca Israelul să lanseze o campanie militară în această zonă în urmă cu mai bine de 11 luni, ca răspuns la atacurile mortale din 7 octombrie, a declarat joi într-un raport Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), anunță France24.

Economie 2024-09-12 23:35:15