Serbia va începe în luna octombrie ridicarea epavelor germane eşuate pe porţiunea sârbească a Dunării în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, care au ieşit la suprafaţă din cauza nivelului foarte scăzut al apei. Epavele îngreunează traficul în defileul Porţile de Fier de peste 80 de ani, informează Hirado.hu.
Cel puţin 20 de nave se află în Dunăre la Prahovo, în apropiere de graniţa cu România şi Bulgaria, iar dintre acestea trei au devenit acum vizibile, la suprafață ieșind un catarg, puntea şi o parte din cala unei nave.
Nu este prima dată când aceste nave scufundate în 1944 devin vizibile. Acest lucru se întâmplă de fiecare dată când nivelul Dunării este redus, ultima dată fiind în 2017.
Captură foto: Twitter / @khalediskef Deschide galeria foto
La ordinul generalului-locotenent Walter Stettner Ritter von Grabenhofen, armata germană a scufundat 177 de ambarcaţiuni ale flotei germane de pe Marea Neagră între 5 şi 7 septembrie 1944, în timp ce flota se retrăgea din faţa Armatei Roşii.
Epavele au îngreunat navigaţia fluvială timp de aproape opt decenii pe porţiunea de râu de dincolo de defileul Porţile de Fier II, deoarece ele mai au la bord muniţie neexplodată. În plus, epavele fac imposibilă navigaţia în unele zone chiar şi când apa are un nivel ridicat. Din cauza lor, pe o porţiune de 6 kilometri a râului partea navigabilă se reduce la un canal îngust de 50 de metri. Astfel, navele care vin din sens opus trebuie să aştepte adesea mai multe ore, neavând posibilitate de ocolire. Pe hărţile de navigaţie, porţiunea Dunării de la graniţa sârbo-română este marcată cu alb, ceea ce indică o zonă necartografiată. Portul Prahovo a fost deminat în urmă cu doar câţiva ani.
În ultimii zece ani s-a ridicat de mai multe ori problema scoaterii din râu a epavelor din Al Doilea Război Mondial, dar acest lucru nu s-a întâmplat din cauza lipsei de fonduri. Cu toate acestea, miercuri, ministrul adjunct al transporturilor din Serbia, Veljko Kovacevi, a anunţat că îndepărtarea epavelor va începe în octombrie, Serbia primind finanţare în acest scop de la Uniunea Europeană şi de la Fondul Mondial pentru Natură. Costul total al proiectului care va dura cel puţin cinci ani este estimat la 32 de milioane de euro.
Potrivit informării ministrului adjunct, România a încercat deja să scoată o epavă în anii 1980, dar aceasta a explodat, provocând moartea a două persoane. Tehnologia de azi face posibilă identificarea locului exact al muniţiei neexplodate şi a modului optim de a ajunge la epave. Până acum, tocmai pericolul uriaș i-a împiedicat pe hoţii de metale neferoase şi pe vânătorii de comori să intre în epave şi să sustragă rămăşiţele care zac în râu de opt decenii.
Conform planurilor, explorarea epavelor va dura cinci ani, deoarece scafandrii vor trebui să dezmembreze navele. Odată ajunşi la materialele explozibile, acestea trebuie dezamorsate pentru a putea continua munca. Proiectul prevede plasarea unor părţi ale navelor în custodia Institutului pentru Protecţia Monumentelor Istorice, iar pe malul râului va fi instalată şi o expoziţie militară.
Rămăşiţele navelor şi ale altor ambarcaţiuni plutitoare pot fi răspândite pe o rază de cinci kilometri pe porţiunea de sub hidrocentrala Porţile de Fier II, astfel încât îndepărtarea epavelor va trebui efectuată în mai multe locuri. Deocamdată vor fi curăţate doar secţiunile cele mai critice, pentru a permite traficul în zonă. De asemenea, va fi ridicată şi o navă care, deşi nu obstrucţionează traficul, a început recent să aibă scurgeri de combustibil care pun în pericol ecosistemul râului.