În primele trei luni ale acestui an, Produsul Intern Brut (PIB) al României a stagnat față de ultimele trei luni de anul trecut. Creșterea a fost de doar 0,1%. Cu toate acestea, creșterea an la an, față de primele 3 luni din 2022 a fost de 2,3%. Dacă ne uităm și la prognozele instituțiilor financiare pentru anul în curs atunci Comisia Europeană vede o creștere economică a României de 3,2%, FMI de 2,4% iar comisia Națională de Prognoză 2,8%.
Economia României a crescut uşor, cu 0,1%, în primul trimestru din acest an, comparativ cu precedentele trei luni, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate marţi. Totodată, faţă de perioada similară a anului trecut avansul PIB a fost de 2,3% pe seria brută şi cu 2,8% pe seria ajustată sezonier.
"Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul I 2023, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2022, publicată în comunicatul de presă nr. 84 din 7 aprilie 2023. Astfel : rezultatele trimestrului I 2022, comparativ cu trimestrul IV 2021, au fost revizuite de la 101,3% la 101,6% ; rezultatele trimestrului II 2022, comparativ cu trimestrul I 2022, au fost revizuite de la 101,2% la 100,7% ; rezultatele trimestrului III 2022, comparativ cu trimestrul II 2022, au fost revizuite de la 101,2% la 101,0%; rezultatele trimestrului IV 2022, comparativ cu trimestrul III 2022, au avut aceeaşi valoare, respectiv 101,0%", se precizează în comunicatul INS.
Comisia Europeană a îmbunătăţit luni estimările privind creşterea PIB-ului României în acest an şi anul viitor iar potrivit noilor prognoze economia ar urma să înregistreze o creştere de 3,2% în 2023 şi de 3,5% în 2024. În previziunile de iarnă, Comisia Europeană estima un avans al PIB-ului României de 2,5% în 2023 şi de 3% în 2024.
Pe de altă parte, în aprilie, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit semnificativ estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,1% cât prognoza în toamnă până la 2,4%, arată cel mai nou raport "World Economic Outlook".
La Bucureşti, săptămâna trecută, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a publicat scenariul de primăvară, care menţine neschimbate estimările din versiunile de toamnă 2022 şi iarnă 2023 asupra evoluţiei produsului intern brut, operând ajustări descendente în ceea ce priveşte inflaţia pentru anul curent şi la nivelul anului următor. Potrivit CNSP, avansul economic prevăzut pentru anul 2023, de 2,8%, este considerat a fi unul prudent, pe fondul unei inflaţii încă ridicate, dar cu premise favorabile determinate de un comportament bun al serviciilor, ceea ce ar putea conduce ulterior la îmbunătăţirea estimărilor.
"La limită am scăpat de recesiune, dar suntem sub media creșterii economice medie în Europa.
Pentru România, o țară în curs de dezvoltare este o situație negativă. Execuția bugetară arată că venituri la buget nu mai vin. Când cresc taxe, vei colecta mai puțin și asta s-a întâmplat.
Creșterea economică de anul trecut au fost din inerție. Deciziile din 2022 – plafonări de prețuri, decizii în piețe au afectat economia, iar acum vedem rezultatele. Toate aceste estimări vor fi revizuite.
România merge de la 6% în 2021 la în jur de 2%. Anul trecut au fost luate măsuri care au avut efect negativ față de economie și acum decontăm. A fost un lung șir de decizii care pot da bine politic, dar au dat efecte negative în economie. Orice corecție nu va fi ușoară pentru români.", a declarat la Digi24 Florin Cîțu.