Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a insistat luni că ţările occidentale trebuie să permită Ucrainei să folosească armele pe care i le oferă pentru că doar așa Kievul poate ataca teritoriul rus și se poate apăra. În caz contrar, spune el, ţara invadată „are mâinile legate”, informează EFE, preluată de Agerpres.

„A sosit momentul să luăm în considerare ridicarea unora dintre restricţiile existente. Vedem că în zona Harkov linia frontului şi graniţa sunt aproape în acelaşi loc, ia Ucraina nu poate ataca ţinte militare pe teritoriul Rusiei”, a declarat Stoltenberg în discursul său la Adunarea Parlamentară a Alianţei, reunită la Sofia. „Asta înseamnă că mâinile ucrainenilor sunt legate. Sunt atacaţi de pe teritoriul Rusiei şi nu pot răspunde, deoarece există restricţii cu privire la modul în care pot folosi armele”, a adăugat el.

Politicianul norvegian a susţinut că atacarea unor ţinte militare legitime pe teritoriul agresorului face parte din autoapărare.

Stoltenberg a anunţat că agresiunea rusă împotriva Ucrainei va fi unul dintre cele trei subiecte principale pe care ţările NATO le vor discuta la summitul pe care îl vor organiza în iulie la Washington.

O reuniune în care este necesar să se demonstreze că Alianţa lucrează la politici de apărare şi la evitarea războiului, strategie pentru care este necesar să existe suficiente forţe, a apreciat Stoltenberg.

Astfel, el a spus că întârzierea trimiterii mai multor ajutoare militare către Ucraina a avut un impact negativ asupra frontului şi a avertizat că ţara va avea o perioadă foarte dificilă dacă nu va primi sprijin pentru apărarea sa antiaeriană.

„Când vorbim despre ajutor militar, 99% a fost oferit de (ţările) Alianţei, ceea ce a permis ucrainenilor să elibereze 50% din teritoriul pe care Rusia l-a ocupat la începutul războiului”, a menţionat Stoltenberg, care a acuzat faptul că, în ultimele luni, ajutorul promis nu a fost livrat Kievului.

NATO trebuie să-şi sporească rolul în coordonarea şi planificarea asistenţei militare pentru Ucraina, precum şi să participe la un cadru financiar pe termen lung pentru a ajuta Kievul, a îndemnat secretarul general al Alianţei.

Stoltenberg a calificat drept o veste bună faptul că aliaţii plănuiesc să investească mai mult în apărarea lor în contextul „unei lumi mai periculoase în care NATO a demonstrat că se schimbă şi se adaptează”.

Astfel, el a subliniat că 18 din cei 32 de membri ai NATO au plănuit deja să aloce cel puţin 2% din PIB pentru cheltuielile militare şi şi-a exprimat încrederea că acest număr va creşte până la summitul din iulie.