Uniunea Europeană ar putea fi nevoită să înăsprească politicile privind vizele în contextul amenințărilor crescânde la adresa securității, avertizează Ylva Johansson. Comisara europeană pentru Afaceri Interne a UE a spus că este îngrijorată de politica de vize a blocului comunitar, care a permis ca aproape 450.000 de ruși să viziteze Europa anul trecut, scrie The Guardian.
Ylva Johansson, care își încheie mandatul în funcția de comisar european pentru migrație și afaceri interne la sfârșitul acestei luni, le-a spus jurnaliștilor că liniile directoare ale UE privind vizele pentru Rusia ar putea necesita „o ușoară înăsprire”.
În 2023, statele din zona Schengen, care permite circulația liberă, au emis 448.890 de vize pentru cetățenii ruși, o reducere drastică după invazia pe scară largă a Ucrainei, dar, a spus Johansson, încă „un număr semnificativ, ceea ce mă îngrijorează”.
Ea este îngrijorată de posibilele amenințări la adresa securității în contextul înmulțirii cazurilor de sabotaj și spionaj, inclusiv atacuri incendiare, trimiterea de dispozitive explozive și un complot de asasinare care îl viza pe șeful unei companii germane de apărare.
Vorbind în fața europarlamentarilor în luna septembrie, Johansson a spus că statele membre ale UE se confruntă zilnic cu amenințarea rusă: „Nu este momentul să fim indulgenți cu securitatea, punând potențial în pericol întreaga zonă Schengen”, a declarat ea în parlament.
După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, UE a suspendat un acord de facilitare a vizelor cu Moscova, ceea ce a dus la o scădere de 89% a numărului de vize Schengen eliberate rușilor, comparativ cu 2019, înainte ca pandemia de COVID-19 să perturbe călătoriile internaționale.
Rușii obișnuiau să fie cel mai numeros grup de solicitanți aprobați pentru vize Schengen, dar acum au fost depășiți de cetățenii din China, Turcia, India și Maroc.
Totuși, călătoriile nu s-au oprit complet. În 2023, Italia, Franța, Spania și Grecia, țări cu industrii turistice mari, au procesat peste 80% din cererile de viză din partea Rusiei.
Aceste cifre sunt susceptibile să provoace nemulțumire în rândul guvernelor din Europa Centrală și de Est, care au făcut presiuni pentru interzicerea vizelor turistice pentru ruși în 2022, propunere la care Franța și Germania s-au opus.
Johansson a declarat că a inițiat o revizuire a liniilor directoare privind vizele pentru Rusia, deși va reveni succesorului său, Magnus Brunner, să decidă.
Ea a spus că există „diferențe mari” în ceea ce privește eliberarea vizelor pentru ruși și că revizuirea va trebui să determine dacă statele membre au aplicat liniile directoare în mod uniform. Ea a sugerat că schimbările sunt probabile: „Aceasta cere, știți, o revizuire? Cred că da. Dar decizia îi va aparține succesorului meu, bineînțeles, după finalizarea acestei evaluări.”
Comisarul suedez a investigat, de asemenea, plângerile statelor membre ale UE, conform cărora Ungaria subminează securitatea europeană, după decizia Budapestei de a facilita obținerea permiselor de muncă pentru ruși și belaruși, oferindu-le acces la întreaga zonă Schengen, care cuprinde 29 de țări.
Ea a declarat că Ungaria a „clarificat” majoritatea întrebărilor comisiei și părea că „foarte, foarte puțini oameni” utilizează schema sa națională de carduri. Totuși, a adăugat: „Consider că, din motive politice, este un semnal greșit”.
În iulie, Ungaria a anunțat că schema sa națională de carduri, un permis de ședere pentru lucrători, va fi extinsă la șase țări, inclusiv Rusia și Belarus. Decizia a venit la scurt timp după ce premierul ungar Viktor Orbán a înfuriat liderii europeni cu o „misiune de pace” autoproclamată la Moscova, la scurt timp după ce țara sa a preluat președinția rotativă a UE.
Alliații lui Orbán au acuzat alte state UE de ipocrizie în privința vizelor și drepturilor de ședere pentru ruși.
Vorbind în Parlamentul European în luna septembrie, András László, membru al partidului Fidesz al lui Orbán, a subliniat zecile de mii de vize eliberate rușilor de Franța, Spania și Grecia. „Știți câte dezbateri a organizat parlamentul european pe acest subiect?”, a întrebat el retoric. „Zero”.